Un sondaj recent arată o susținere largă a apartenenței României la UE și NATO. Datele indică însă și reponsabilitatea partidelor politice, reflectând faptul că direcția spre vest a statului nu este lipsită de amenințări, narațiunile liderilor politici jucând un rol important în opțiunea electoratului.

Datele unui sondaj recent realizat de Inscop, la comanda think-thankului Polithink, arată o susținere a apartenenței României la organizațiile internaționale. Între altele, 38.1% dintre români consideră că apartenența României la Uniunea Europeană limitează prea mult independenta națională, în timp ce 52.4% sunt de părerea contrarie.

Apartenența la UE, dependentă de narațiunile liderilor politici

Deși ultimele date indică și o diferență în scădere de aproape 10 procente față de decembrie 2024 (88,1% vs. 78,9%), sociologul Remus Ștefureac subliniază că „majoritatea covârșitoare a populației susține orientarea României spre Vest (UE, SUA, NATO), ceea ce reflectă o ancorare stabilă în spațiul euroatlantic, perceput ca garant al securității și prosperității naționale”.

Sociologul subliniază, în același timp, că „atitudinea critică privind raportul dintre apartenența la UE și apărarea intereselor naționale reflectă emergența unei culturi politice duale, în care integrarea și suveranitatea sunt percepute simultan ca necesități și surse de tensiune”.

Putem spune că acest procent al susținătorilor vede UE ca un multiplicator de putere pentru România, spune Carmen Mitrea, coordonatorul Polithink. „Însă aproape patru din zece români (38,1%) simt contrariul, percepând Uniunea drept un factor de constrângere. Această proporție este suficient de mare pentru a genera rezistență politică față de orice inițiativă “impusa de la Bruxelles”, orice reformă etichetată astfel pornește cu un handicap reputațional".

Potrivit acesteia, concluzia datelor subliniază că „apartenența la UE are legitimitate, dar nu e un dat imuabil. Ea depinde de modul în care liderii politici reușesc să transmită că directia pro-europeana a Romaniei nu anulează, ci ne amplifică independența. În lipsa unei astfel de narațiuni, România rămâne vulnerabilă la șocuri geopolitice și la exploatarea clivajului dintre cei care văd în UE o umbrelă de securitate și cei care o percep ca pe o cușcă”.

PSD și AUR, partidele care propagă mesaje conspiraționiste

Sunt de părere că apartenența României la Uniunea Europeană limitează prea mult independenta națională în special votanții PSD și AUR, partide ale căror reprezentanți propagă mesaje conspiraționiste și cu tentă rasistă chiar în Parlament. Doar în ultimele zile, un senator AUR a făcut mai multe declarații conspiraționiste și cu tentă rasistă chiar de la tribuna Parlamentului. Andrei Dîrlău acuză Uniunea Europeană că încurajează „imigrația și metisarea rasială” pentru a produce „un amestec etnic forțat”. Mesajul său din plen vine în urma îndemnului făcut de un coleg de partid ca oamenii să boicoteze livratorii migranți.

Afirmațiile din Legislativul României le completeză pe cele lansate de membri partidelor „suveraniste” în Parlamentul European, acolo unde deputați ai AUR au depus o moțiune de cenzură împotriva șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pe care o acuză de cheltuirea defectuoasă a banilor UE și „amestecul” în alegerile din România. Șefa Comisiei este adesea ținta unor astfel de acuzații lansate de eurodeputata Diana Șoșoacă.

Între cei care dau curs temelor conspiraționiste în ultimele zile, a fost chiar și fostul premier Marcel Ciolacu, care a remarcat într-un interviu la România TV un posibil „interes ascuns” al Guvernului cu privire la actuala situație dificilă din punct de vedere economic: „Dacă cumva au prezentat această apocalipsă ca să fie motiv și începem să scădem încasările, dacă aceste lucruri sunt făcute să vindem Hidroelectrica, Nuclearelectrica, CEC-ul, Portul Constanta, părerea mea este că PSD-ul nu mai are ce să caute în această coaliție”.

De ce folosesc partidele mesaje negative

„Lasă loc de și mai multe teorii ale conspirației” – Radu Delicote, expert în comunicare publică

„Faptul că avem astăzi în Parlament sau faptul că avem astăzi printre oficialitățile care reprezintă lideri de opinie politici, oameni care ies cu mesaje, care să inspire frică, panică sau care să meargă pe latura asta pur emoțională, mai ales într-un moment în care încrederea în instituțiile statului este foarte joasă, în care nivelul de conflict este foarte ridicat, mi se pare un lucru foarte grav. Cu atât mai mult, cu cât nu există consecințe directe ale acestor afirmații.

Pur și simplu există deputați și senatori care ies la tribuna Parlamentului, care postează pe Facebook sau care fac declarații în presă, fără niciun fel de consecințe. Pot spune practic orice. De la teoria conspirației că există aur pe fundul lacului Vidraru, până la faptul că mâine dimineața noi vom vinde CEC, Hidroelectrica și Nuclearelectrica de parcă sunt doze de bere goale de la magazinul din colț. Aceste lucruri doar sădesc o și mai mare temere, o și mai mare panică și, evident, lasă loc de și mai multe teorii ale conspirației în interiorul publicurilor țință”, punctează expertul în comunicare publică Radu Delicote pentru „Adevărul”.

Interesul este diferit in funcție de partid, însă astfel de mesaje venite din partea liderilor politici sunt mai degrabă derapaje, subliniază expertul în comunicare. Derapaje prin care politicienii care le folosesc câștigă atunci când „instituțiile statului eșuează în a comunica coerent cu cetățenii săi”.

„În contextul de astăzi, în care vedem ce se întâmplă la nivel guvernamental și la nivel de Parlament, adică acest meci de tenis trist, pe care îl vedem inclusiv între palate, de fapt, crește opoziția foarte mult pe fundal de nemulțumire și de frustrare la nivelul societății. (…) PSD testează apele acum. Se confruntă cu o problemă identitară destul de puternică. În sondajele de opinie vede că mulți dintre votanții săi pleacă sau migrează, unii chiar natural, către AUR, și atunci, prin asemenea mesaje, fie ele și derapaje, încearcă să testeze apele, să vadă dacă reușește să-i recâștige înapoi pe acești oameni”, mai subliniază Radu Delicote.

„Emoționalul va fi întotdeauna rege în social media și în mass media” – Radu Delicote, expert în comunicare publică

În privința măsurilor pe care le pot lua instituțiile statului pentru a contracara atacurile la adresa încrederii cetățenilor în Uniunea Europeană sau NATO, expertul punctează în primul rând că cel puțin parlamentarii ar trebui sancționați în astfel de situații. „Este foarte grav și ar trebui sancționati de către un cod de conduit al Parlamentului, care există astăzi, dar care nu se pune în practică sau se pune mult prea puțin în practică vizavi de aceste tipuri de mesaje”, explică Radu Delicote.

De asemenea, instituțiile statului ar trebui să asigure o comunicare mult mai intensă cu privire la efectele aduse de apartenența la Uniunea Europeană, mai arată expertul în comunicare publică. Însă nu oricum, pentru că astfel de mesaje negative ale politcienilor au un impact mai puternic datorită emoțiilor pe care le accesează: „Oricât de mult ai încerca să comunici și tu sau să combati sau să explici rațional anumite fapte, emoționalul va fi întotdeauna rege în social media și în mass media. Și atunci trebuie să fii și tu, ca actor statal să zicem, la fel de emoțional în comunicare”.