Livrările de rachete antiaeriene PATRIOT continuă, iar Armata Română va avea operaționale patru astfel de sisteme în câteva săptămâni. Unde vor fi plasate acestea.

Din luna aprilie a acestui an, Armata Română va avea gata de luptă patru dintre cele șapte sisteme antiaeriene PATRIOT (Phased Array Tracking Radar to Intercept on Target) de ultimă generație în configurația 3+ achiziționate din SUA, iar experții susțin că acestea vor crește serios puterea de luptă a militarilor români împotriva aviației, dar și rachetelor.

Practic, primul sistem PATRIOT a fost livrat Forțelor Aeriene Române în anul 2020, iar din anul 2021 acesta execută misiuni specifice de apărare aeriană şi împotriva rachetelor a spațiului aerian al României şi al NATO. Sistemul al 2-lea PATRIOT a fost livrat în cursul anului 2022, testarea de acceptanţă şi recepţia au fost realizate în luna decembrie a anului trecut și a intrat deja în înzestrarea Regimentului 74 PATRIOT. Sistemele al 3-lea şi al 4-lea PATRIOT au fost livrate parţial în cursul anului 2022, livrarea integrală, testarea de acceptanţă şi recepţia urmând a se finaliza în luna aprilie 2023.

Contraamiralul (r) dr. Constantin Ciorobea, ex-locţiitor al şefului Secţiei operaţii informaţionale din comandamentul NATO JFC NAPLES, din Italia, a explicat cum vor fi folosite aceste baterii de rachete antiaeriene. „Aceste sisteme PATRIOT vor fi integrate în sistemul de apărare antiaeriană al NATO. Vor lucra împreună cu alte radare, în strânsă legătură cu avioanele de supraveghere aliate care zboară mai tot timpul deasupra României, dar și conectate cu sisteme antiaeriene aduse de țările care au trupe în România. Sistemul francez MAMBA ar fi un astfel de exemplu. Locul în care acestea sunt plasate este clasificat, dar cu certitudine se va avea în vedere apărarea Bucureștiului, dar și plasarea acestora în locații care vor permite interceptarea unor avioane sau rachete ostile pe anumite direcții. De exemplu, ar putea fi plasate la Buzău sau Ploiești, permițând astfel să apere mai multe obiective, dar și Capitala pe unele direcții prestabilite”, a subliniat cotraamiralul pentru „Adevărul”.

Ce am cumpărat de fapt

România a achiziționat printr-un contract guvern-guvern șapte sisteme performante PATRIOT. Patru dintre ele vor fi utilizate de Forțele Aeriene și trei vor fi achiziționate pentru Forțele Terestre. Cele 7 sisteme au costat aproximativ 4 miliarde de dolari, achiziția PATRIOT fiind cea mai scumpă din istoria României. La pachet s-au achiziționat și peste 200 de interceptori, adică 60 de rachete PAC-2 GEM-T şi 168 de rachete PAC-3 MSE.

Fiecare sistem PATRIOT în configurația 3+ este compus dintr-un radar AN/MPQ-65, o stație de control a focului AN/MSQ-132, patru lansatoare care pot trage câte 4 rachete PAC-2 GEMT sau câte 12 rachete PAC-3 MSE și șapte grupuri electrogene (EPP) III.

Sistemele sol-aer cu rază de mare acţiune PATRIOT 3+ sunt capabile să neutralizeze în orice condiţii meteo ţinte aflate la mare altitudine (aproximativ 24.000 de metri). Pot lansa rachete interceptoare în 9 secunde de la semnalarea ţintei, iar aceasta este lovită cu o viteză de cinci ori mai mare decât cea a sunetului.

Peste 250 de operațiuni de luptă

Cu această achiziţie, România a intrat în clubul exclusivist format din ţări precum Germania, Grecia, Israel, Japonia, Kuweit, Olanda, Qatar, Arabia Saudită, Coreea de Sud, Spania, Suedia, Emiratele Arabe Unite şi, evident, Statele Unite care au în dotare astfel de sisteme de rachete. Reprezentanţii producătorului american susţin că cinci din aceste ţări au folosit Patriot cu succes în peste 250 de operaţiuni de luptă.

Privitor la eficacitatea sistemelor Patriot, US Army a pretins iniţial o rată de succes de 80% în Arabia Saudită şi 50% în Israel. Ulterior, aceste procente au fost corectate până la 70% şi 40%. Conform studiilor, dacă o ţintă este vizată de o singură rachetă Patriot, dar din vechea generaţie, nu precum cele livrate României, rata de succes este de 50%. Dacă ţinta este vizată de două rachete, proporția va fi de 75%, în timp ce trei rachete vor avea o eficacitate de 87,5%.

Cu ce sisteme vrea să se doteze Armata în 2023

Dacă anul trecut Ministerul Apărării Naționale (MApN) a încheiat programe de înzestrare cu 32 de avioane F-16, rachete de coastă sau drone înarmate și a progresat în cele aferente HIMARS, PATRIOT și PIRANHA 5, 2023 ar putea fi dedicat de Armata Română dotării marinarilor militari.

„Pe termen scurt, Forțele Navale Române acordă o importanță deosebită inițierii programului «submarin împotriva amenințărilor de suprafață și subacvatice» și achiziționării de nave vânătoare de mine, nave de intervenție pentru scafandri, vehicule-amfibii de asalt și de elicoptere cu capabilități de luptă la suprafață”, au comunicat cu ceva timp în urmă Forțele Navale Române.

Mai mult, programul legislativ al Guvernului României pentru anul 2023, în secțiunea dedicată Ministerului Apărării, arată că are ca prioritate promovarea a două proiecte de lege privind dotarea Forțelor Navale Române. În primul rând, este vorba de un proiect de lege pentru achiziționarea unui vânător de mine. Este o navă modernă cu corp din plastic armat cu fibră de sticlă, cu un deplasament de circa 600-700 de tone, cu câmp magnetic redus și motoare silențioase destinat în special dragajului minelor de fund cu declanșare magnetică și acustică.

Apoi mai este vorba și de un proiect pentru programul „submarin împotriva amenințărilor de suprafață și subacvatice”. Acest proiect vine în contextul în care anul trecut MApN a semnat, deja, o scrisoare de intenţie cu ministrul francez al Apărării privind achiziționarea de submarine Scorpène de către Forțele Navale Române. Navele pot dispune de sisteme de propulsie independentă de aer şi se pot scufunda până la o adâncime de 350 de metri. Autonomia este de aproximativ 50 de zile, iar ca armament, Scorpène dispune de şase tuburi de torpilă, dar şi de rachete antinavă sau antiaeriene. Preţul unui submarin Scorpène este în jur de 450 de milioane de euro, dar aici depinde ce dotări (inclusiv radare sau senzori) aleg Forțele Navale să fie montate pe navă. MApN consideră cele două programe ca fiind unele esențiale pentru Forțele Navale și tocmai din acest motiv a impus pentru cele două proiecte legislative un termen scurt de prezentare, în aprilie 2023.

Forțelor Navale mai susțin că, pentru anul 2023, obiectivele sunt structurate pe trei direcții: dezvoltarea programelor de reparații, modernizare și înzestrare; executarea, în condiții de siguranță, a misiunilor și sarcinilor primite; îmbunătățirea condițiilor de învățământ, instruire și trai ale personalului militar și civil.