Kremlinul a publicat lista delegației care se va deplasa în Turcia pentru primele negocieri directe între Moscova și Kiev abia miercuri seară, iar pe listă nu apare președintele rus Vladimir Putin. Kremlinul a păstrat suspansul, purtătorul de cuvânt al președinției, Dmitri Peskov, refuzând să confirme sau să infirme ceva în această privință. Oficiali ruși au declarat anterior pentru The Moscow Times că Putin nu plănuia să se întâlnească cu Zelenski în această etapă a discuțiilor, pe motiv că liderul de la Kremlin nu îl vede pe Zelenski ca pe un egal.

Cel care va conduce delegația rusă este Vladimir Medinski, consilierul prezidențial care a condus rundele anterioare de negocieri eșuate cu Ucraina la începutul anului 2022. Lui i se vor alătura ministrul adjunct de Externe Mihail Galuzin, ministrul adjunct al Apărării Alexander Fomin și Igor Kostyukov, șeful agenției de informații militare a Rusiei (GRU).

Directiva numește, de asemenea, un grup de consilieri experți, inclusiv înalți oficiali din cadrul ministerelor de Externe și Apărare și din cadrul administrației prezidențiale.

Potrivit Ukrainska Pravda, aceștia sunt: Alexander Zorin, prim-adjunctul șefului Direcției de informații a Statului Major General rus;Elena Podobrievskaia, adjunctul șefului Direcției prezidențiale pentru politica de stat în sfera umanitară; Alexei Polișciuk, directorul celui de-al doilea departament pentru țările CSI din cadrul Ministerului rus de Externe, și Vladimir Șevțov, adjunctul șefului Direcției principale pentru cooperare militară internațională din cadrul Ministerului rus al Apărării.

Moscova ezitase anterior să confirme delegații pentru negocierile de la Istanbul după anunțul unilateral al lui Putin în timpul unei conferințe surpriză în primele ore ale zilei de duminică, ca o contraofertă la apelurile susținute de Occident pentru un armistițiu de 30 de zile în Ucraina.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a provocat pe liderul rus să se întâlnească personal cu el în timpul discuțiilor, argumentând că prezența sa sau absența acestuia va demonstra limpede dacă Moscova este sau nu dispusă să negocieze cu bună-credință.

Moscow Times: Ce se întâmpla dincolo de cortină în timp ce lumea era ținută în suspans privind participarea lui Vladmir Putin

Președintele Vladimir Putin nu are nicio intenție să accepte oferta omologului său ucrainean, Volodimir Zelenski, de a se întâlni față în față la Istanbul, declarau surse din guvernul rus și din Ministerul de Externe, precum și persoane apropiate Kremlinului, pentru The Moscow Times.

Cu doar câteva ore înainte de primul contact direct dintre delegațiile rusă și ucraineană în ultimii trei ani, secretomania Kremlinului privind planurile de călătorie ale lui Putin scoate în evidență reticența Moscovei.

Deși surse au declarat că Putin nu-l vede pe Zelenski ca pe un egal și va accepta să se întâlnească cu el doar în cazul „capitulării publice” a acestuia, el nu poate refuza provocarea direct din cauza apelurilor președintelui american Donald Trump către liderul rus de a se angaja în discuții.

Zelenski l-a provocat pe Putin duminică, la câteva ore după ce liderul rus a ignorat apelul Ucrainei, susținut de Occident, pentru un armistițiu de 30 de zile, propunând în schimb reluarea discuțiilor directe cu Kievul la Istanbul.

Cu mai puțin de 24 de ore până la discuțiile de joi, Moscova încă nu confirmase cine va reprezenta Rusia la masa negocierilor.

Miercuri, consilierul de politică externă al lui Putin, Iuri Ușakov, a declarat că delegația rusă plănuiește să discute chestiuni politice și tehnice.

Această tăcere este o tactică deliberată menită să-i țină pe Kiev și pe aliații săi în suspans și să permită o schimbare de planuri în ultim moment, a declarat fostul diplomat rus Boris Bondarev pentru The Moscow Times.

Diplomația rusă urmează în mare măsură aceleași protocoale ca în epoca sovietică, toate discuțiile la nivel înalt fiind pregătite meticulos în avans.

Prin urmare, negocierile spontane în condițiile adversarului - mai ales când se presupune că Rusia deține avantajul pe câmpul de luptă - sunt excluse, au declarat pentru The Moscow Times un oficial guvernamental, un diplomat și o sursă din interiorul Kremlinului.

„Nu așa procedăm noi. Mai întâi, negociatorii numiți fac toată munca de pregătire și documentele. Abia apoi intervine președintele pentru a discuta termenii conveniți în prealabil”, a declarat o sursă.

„Liderului nostru nu-i place să fie presat. Acesta este un fapt binecunoscut”, a adăugat un fost oficial de rang înalt al Kremlinului.

Mai mult, Moscova nu îl recunoaște pe Zelenski drept partener legitim de negocieri.

Propaganda rusă și Putin l-au declarat pe Zelenski nelegitim, ceea ce înseamnă că Moscova nu ar fi dispusă să semneze un acord de pace decât cu un nou președinte ucrainean sau cu conducerea parlamentului ucrainean.

Deși mandatul lui Zelenski a expirat tehnic în 2024, Ucraina nu poate organiza alegeri prezidențiale în timpul legii marțiale, impusă în urma invaziei la scară largă care durează de mai bine de trei ani.

„Zelenski este bun doar pentru a semna o capitulare. Punct”, a declarat un diplomat rus.

Rolul lui Trump

Principalul obstacol care îl împiedică pe liderul rus să-l respingă public pe Zelenski pare a fi Trump, care a îndemnat Moscova să obțină un armistițiu și a sugerat că ar putea călători el însuși în Turcia dacă vine și Putin.

„Declarația noastră privind reluarea discuțiilor de la Istanbul nu a menționat niciodată participarea președintelui nostru. În ultimele săptămâni, am fost în comunicare intensă cu Washingtonul, iar în ultimele zile aceasta a atins un punct culminant. Colegii mei încearcă să găsească un compromis care să nu-l ofenseze pe Trump”, a declarat un oficial conectat la Kremlin.

„Dacă Trump l-ar invita personal pe Putin, asta ar schimba totul. Dar Zelenski nu este egalul lui Putin și nu vrea să vorbească cu el față în față. După ultimatumurile lui Zelenski, acceptarea unei întâlniri ar însemna o renunțare și o pierdere a reputației”, a spus Bondarev.

Scopul principal al lui Putin este să-l convingă pe Trump că Rusia este cu adevărat interesată de pace, motiv pentru care a propus trimiterea unei delegații la Istanbul și reluarea discuțiilor de unde au rămas în 2022, a explicat Alexander Gabuev, directorul Centrului Carnegie Rusia Eurasia din Berlin.

„Kremlinul încearcă să-l determine pe Trump fie să negocieze un acord favorabil Moscovei, fie să concluzioneze că pacea este imposibil de atins și să dea vina pe Kiev și pe aliații săi europeni. În acest fel, războiul din Ucraina nu ar mai fi o prioritate a SUA. Ar fi doar un alt dosar în relația Washingtonului cu Moscova”, a spus Gabuev.

Problema este că Putin nu a abandonat revendicările maximaliste pentru război. El dorește în continuare să consolideze cuceririle teritoriale ale Rusiei, să declanșeze o schimbare de regim la Kiev și să reducă semnificativ dimensiunea armatei Ucrainei.

Aceste obiective sunt însă inacceptabile pentru Washington și pentru Trump însuși.

„Aici se prăbușește strategia lui Putin. Nu primește de la Trump ceea ce are nevoie pentru a-și atinge obiectivele interne. Și dacă diplomația eșuează, va încerca să o aducă pe câmpul de luptă”, a concluzionat Gabuev.

Ceea ce ar putea, în cele din urmă, să distrugă orice șansă de apropiere dintre SUA și Rusia, a spus fostul diplomat Bondarev, este conflictul structural mai profund dintre cele două națiuni ca puteri mondiale.

„Mai exact, confruntarea naturală dintre regimul lui Putin și interesele globale ale Americii. Putin înțelege clar acest lucru, chiar dacă retorica americană încearcă să o ignore”, a spus Bondarev. „Deci, despre ce fel de apropiere putem vorbi? Singurul rezultat acceptabil pentru Putin este capitularea lui Trump și retragerea Americii ca putere regională.”