Percheziții la frații Micula în dosarul celor 400 de milioane de euro, bani plătiți de Guvernul Orban în decembrie 2019

Percheziții la frații Micula în dosarul celor 400 de milioane de euro, bani plătiți de Guvernul Orban în decembrie 2019

Procurorii efectuează luni dimineață percheziții la sediile mai multor societăți comerciale din grupul European Food and Drinks al fraților Ioan și Viorel Micula, relatează Digi24 . Potrivit publicației locale Bihoreanul , sunt vizate sedii din localitățile Rieni, Ștei și Sudrigiu din județul Bihor.

În acest dosar, procurorii au suspiciuni că pentru a evita plata sumelor datorate de grup pentru un ajutor de stat primit ilegal în urma cu 10 ani, active în valoare de 163 de milioane de lei ale firmelor au fost vândute sau cedate altor companii care se aflau însă tot sub controlul acelorași proprietari.

Ioan și Viorel Micula sunt suspectați că au coordonat activitatea grupului de persoane juridice European Food and Drinks și au implementat un mecanism infracţional complex având ca finalitate transferul nelegal al activelor aflate în patrimoniul persoanelor juridice din cadrul grupului.

„În fapt, din datele şi informaţiile deţinute în cauză au rezultat indicii privind faptul că două persoane fizice, care ar fi coordonat activitatea unui grup de nouă persoane juridice, ar fi implementat un mecanism infracţional complex având ca finalitate transferul nelegal al activelor aflate în patrimoniul persoanelor juridice din cadrul grupului către alte opt persoane juridice din afara grupului, însă aflate în sfera de control a aceloraşi persoane fizice”, precizează Poliția Română într-un comunicat de presă în care nu îi numește pe cei doi.

Frații Micula datorează 400 de milioane de euro statului

Acest mecanism a fost creat și implementat după decizia pronunţată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, respectiv de Tribunalul Uniunii Europene, prin care s-a stabilit că statul român trebuie să recupereze de la European Food and Drinks Group sumele de bani achitate către acestea în perioada 2014 – 2019.

Mai exact, statul român avea de recuperat aproximativ 400 milioane euro, din care 178 milioane euro debit, iar diferenţa reprezentând dobânzi şi penalităţi. Plata acestor sume a fost calificată de instanţele europene drept ajutor de stat acordat ilegal.

Principalele modalităţi frauduloase utilizate pentru a asigura transferul activelor din patrimoniul persoanelor juridice din cadrul grupului European Food and Drinks Group au constat, conform procurorilor, în executarea silită ori vânzarea directă/compensarea unor creanţe.

În acest dosar sunt cercetate infracțiuni de delapidare cu consecinţe deosebit de grave și evaziune fiscală.

Comunicatul Parchetului general:

”În cadrul operațiunii JUPITER, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a Inspectoratului General al Poliției Române, polițiștii din cadrul Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice efectuează 6 percheziții domiciliare, în județul Bihor, la sediile sociale și punctele de lucru ale unor societăți comerciale, într-un dosar penal instrumentat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în care se efectuează urmărirea penală cu privire la săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală şi delapidare.

Din cerecetările efectuate până în prezent, a reieșit că două persoane fizice, care ar fi coordonat activitatea unui grup de nouă persoane juridice, ar fi implementat un mecanism infracţional complex având ca finalitate transferul nelegal al activelor aflate în patrimoniul persoanelor juridice din cadrul grupului către alte opt persoane juridice din afara grupului, însă aflate în sfera de control a aceloraşi persoane fizice.

Mecanismul infracţional ar fi fost conceput şi implementat în contextul deciziilor pronunţate de o instanță de judecată de la nivel comunitar, prin care s-a stabilit că statul român trebuie să recupereze de la grupul în cauză sumele de bani achitate către acestea în perioada 2014 – 2019 (aproximativ 400 de milioane de euro, dintre care 178 de milioane de euro debit, diferenţa fiind reprezentată de dobânzi şi penalităţi), plata acestor sume fiind calificată de instanţele europene drept ajutor de stat acordat ilegal.

Acțiunea beneficiază de sprijinul polițiștilor din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Bihor și jandarmilor Grupării de Jandarmi Mobilă „Ștefan Cicio-Pop” Cluj-Napoca.”

Timeline cu istoria litigiului dintre fraţii Micula şi Statul român

29 mai 2002 – Regatul Suediei și România au încheiat un tratat bilateral de investiții potrivit căruia fiecare parte va asigura un tratament just și echitabil investițiilor celeilalte părți. Tratatul mai prevedea că diferendele dintre investitori și țările semnatare sunt soluționate de un tribunal arbitral, potrivit comunicatului CJUE. De menţionat că fraţii Micula au cetăţenie suedeză.

2005: În cadrul negocierilor de aderare a României la Uniunea Europeană, guvernul român a abrogat o schemă națională de stimulente fiscale în favoarea investitorilor în regiuni defavorizate, potrivit CJUE. De precizat, în context, că European Drinks, compania fraţilor Micula, îşi are sediul în Bihor, într-o zonă de graniţă considerată defavorizată şi beneficia de anumite facilităţi fiscale din partea statului român. Nemulţumiţi, investitorii suedezi, adică fraţii Micula, au dat statul român în judecată.

2013: Curtea de arbitraj a Băncii Mondiale (ICSID), cu sediul la Washington, a decis că România trebuie să plătească acestora 84,5 de milioane de euro despăgubiri. Plus dobânzi şi penalităţi, în total 178 de milioane de euro, potrivit CJUE. Ulterior, din pricina dobânzilor şi penalităţilor, suma a ajuns în 2019 la 395 de milioane de euro.

30 martie 2015: „Comisia a calificat plata acestei despăgubiri drept ajutor de stat incompatibil cu piața internă, a interzis punerea sa în aplicare și a dispus recuperarea sumelor deja plătite”, potrivit comunicatului CJUE. Vezi decizia CE aici. Mai departe, fraţii Micula au contestat decizia CE la Tribunalul UE.

18 iunie 2019: Tribunalul UE a anulat decizia Comisiei Europene. „În esență pentru motivul că Comisia a făcut uz retroactiv de competențele sale pentru fapte care erau anterioare aderării României la Uniune la 1 ianuarie 2007. Tribunalul a plecat astfel de la premisa că ajutorul vizat fusese acordat de România la data abrogării schemei de stimulente fiscale, și anume în anul 2005”, arată CJUE în comunicatul de presă emis pe 25 ianuarie 2022.

6 decembrie 2019: fraţii Micula au pus sechestru pe conturile companiilor de stat Romatsa, Nuclearelectrica şi Conpet pentru recuperarea banilor. Vezi aici.

13 decembrie 2019: Guvernul Orban face o primă plată voluntară de 280 de milioane de euro către fraţii Micula pentru stingerea datoriei. Vezi aici.

“Am luat decizia de a plăti suma pentru care există titlu executoriu în România. În mod evident, după ce Ministerul Finanţelor va efectua plata, ne îndreptăm în toate zonele în care avem litigii. La ora actuală Romatsa se găseşte într-un pericol de a nu mai putea efectua serviciile de navigaţie aeriană din cauza lipsei resurselor financiare”, declara premierul Ludovic Orban.

martie 2020: Tribunalul de arbitraj de pe lângă Banca Mondială a respins pretențiile fraților Viorel și Ioan Micula, care solicitau statului român peste 9 miliarde de lei despăgubiri, în cadrul unui alt proces deschis împotriva României. Vezi aici.

25 ianuarie 2022: CJUE anulează decizia TUE care a validat plăţile către fraţii Micula şi trimite cazul spre rejudecare tot la TUE.

2 octombrie 2024: În rejudecare, Tribunalul Uniunii Europene a respins pretenţiile fraţilor Micula privind despăgubiri de aproape 400 de milioane de euro din partea României.


Citește și:

populare
astăzi

1 VIDEO Cluj-Napoca, România...

2 De citit...

3 Voi ați citit asta? / Fraților, lumea chiar s-a tâmpit de tot?

4 VIDEO Țara în care am ajuns să trăim...

5 De citit... / Cum au fost ținuți în șah unii dintre cei mai puternici oameni din Italia