Peste 1.700 de buletine românești anulate: 16 ruși au fost trimiși în judecată
Procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) a finalizat ancheta și a trimis în judecată, în stare de libertate, 16 cetăţeni ai Federaţiei Ruse. Aceștia sunt acuzați de uz de fals, precum și de complicitate la fals informatic și complicitate la fals material în înscrisuri oficiale, notează News.ro .
Conform probatoriului administrat de anchetatori, rețeaua a funcționat pe baza unor dovezi fictive legate de apartenența la statul român. Întregul traseu al falsificării a fost detaliat în actul de sesizare a instanței:
„În mod concret, în perioada februarie-iulie 2024, inculpaţii au utilizat certificate de cetăţenie pretins eliberate de Consulatul General al României la Sankt Petersburg, de Ambasada României la Baku, Ambasada României în Republica Moldova, respectiv Consulatul General al României de la Chişinău. Acestea atestau în mod mincinos faptul că au dobândit cetăţenia română, iar pe baza lor inculpaţii au obţinut transcrierea actelor de naştere în Registrul Naţional de Evidenţă a Persoanelor, atribuirea de coduri numerice personale româneşti şi eliberarea certificatelor de naştere româneşti, eliberate de către Consiliul Local Sector 6.”
— Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
După obținerea certificatelor de naștere bucureștene și având la dispoziție adeverințele consulare măsluite, inculpații au depus cereri la Serviciul Public Comunitar Local de Evidenţă a Persoanelor (SPCLEP) Câmpulung Moldovenesc, de unde au ridicat cărți de identitate românești. Ulterior, uzând de aceste buletine, ei s-au adresat Serviciului Public Comunitar de Pașapoarte Suceava, instituție care le-a eliberat pașapoarte simple electronice.
Procurorii au dispus confiscarea sumelor de bani încasate de proprietarii care au acceptat să îi ia în spațiu pe inculpați în mod fictiv, contra cost. Totodată, anchetatorii au cerut instanței de judecată restabilirea situației de legalitate:
„În vederea restabilirii situaţiei anterioare, procurorul de caz a solicitat instanţei anularea certificatelor de cetăţenie falsificate, a menţiunilor din registrele de stare civilă cu privire la naşterea inculpaţilor şi a actelor de stare civilă de naştere şi de căsătorie, a certificatelor de naştere, precum şi a actelor subsecvente obţinute ulterior în baza certificatului de cetăţenie falsificat, respectiv a cărţilor de identitate şi a paşapoartelor.”
— Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Verificările derulate de polițiști la adresele unde figurau cu domiciliul inculpații și alți cetățeni străini originari din fostul spațiu sovietic – persoane care pretindeau că au cetățenie română și au cerut mutarea domiciliului în țară – au avut un impact substanțial. În urma acestor controale privind stabilirea fictivă a reședinței, Direcţia Generală de Evidenţă a Persoanei a anulat nu mai puțin de 1.702 cărți de identitate.
Dosarul a fost înaintat spre soluționare Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, instanța competentă să judece fondul cauzei. Reprezentanții PICCJ au menționat că, înainte de finalizarea rechizitoriului, în acest caz au fost încheiate deja șase acorduri de recunoaștere a vinovăției pentru fapte similare.
Explorează subiectele:

