Peste 60% din români consideră că țara ar fi mai puternică după unirea cu Republica Moldova | Sondaj

Peste jumătate dintre români consideră că unirea cu Republica Moldova ar face ca România să fie o țară mai puternică, potrivit unui sondaj publicat vineri, 8 mai, de INSCOP Research.

„Datele Barometrului Informat.ro – INSCOP sugerează că românii privesc unirea cu Republica Moldova predominant printr-o logică de consolidare națională, nu de cost. Percepția dominantă este că România ar deveni mai puternică, ceea ce arată că tema unirii este asociată mai ales cu ideea de extindere a influenței, a relevanței regionale și a greutății geopolitice a statului român.

Publicul interpretează unirea mai degrabă ca investiție strategică decât ca pe o povară administrativă. În același timp, pe dimensiunile economice și de securitate, societatea românească apare mai divizată și prudentă. Se observă și o diferență importantă între tipurile de electorat și categoriile sociale: segmentele mai tinere, urbane și educate tind să vadă unirea într-o cheie strategică și europeană, în timp ce segmentele mai vulnerabile economic sau mai expuse la narațiuni politice subversive, proiectează mai frecvent riscuri și costuri.

Această fractură sugerează că viitorul temei unioniste va depinde mai puțin de argumentul istoric și mai mult de capacitatea elitelor politice de a construi o narațiune credibilă despre securitate, dezvoltare și integrare economică”, a declarat Remus Ștefureac, director INSCOP Research, într-o postare pe Facebook.

Potrivit sondajului , 63.4% dintre respondenți sunt de părere că unirea cu Republica Moldova ar face ca România să fie o țară mai puternică (față de 53.6% în mai 2019).

De cealaltă parte, 27.2% consideră că ar deveni o țară mai slabă (față de 23.1% în mai 2019), 3.9% nici mai slabă, nici mai puternică, iar 5.6% nu știu sau nu răspund (față de 23.2% în mai 2019).

Votanții PNL și USR și tinerii sub 30 de ani cred într-o proporție mai mare decât restul populației că unirea cu Republica Moldova ar face ca România să fie o țară mai puternică.

De asemenea, 50.4% dintre români consideră că România ar deveni mai sigură după unire, în timp ce 37.4% cred că ar fi mai nesigură. 3.7% sunt de părere că România nu ar deveni nici mai sigură, nici mai nesigură, iar 8.5% nu știu sau nu răspund.

Sunt de părere că unirea cu Republica Moldova ar face ca România să fie o țară mai sigură într-o proporție mai mare decât restul populației: votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, cei cu educație medie, locuitorii din urbanul mare.

Votanții AUR, cei cu educație superioară și angajații la stat consideră într-un procent mai ridicat decât media că în urma unirii dintre cele două țări, România ar deveni mai nesigură.

Sunt de părere că unirea cu Republica Moldova ar face ca România să fie o țară mai slabă într-un procent mai ridicat decât media: votanții AUR, persoanele între 45 și 59 de ani.

Aproape jumătate dintre români consideră că că unirea cu Republica Moldova ar face ca România mai bogată

Nu în ultimul rând, 49.5% dintre participanții la sondaj consideră că unirea cu Republica Moldova ar face ca România să fie o țară mai bogată.

De cealaltă parte, 32.2% sunt de părere că România ar deveni o țară mai săracă, iar 8.4% că țara nu ar deveni nici mai bogată, nici mai săracă. Ponderea non-răspunsurilor este de 9.9%.

Consideră că unirea cu Republica Moldova ar face România o țară mai bogată într-un procent mai ridicat decât media: votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, locuitorii din urbanul mare, angajații din sectorul privat.

Votanții AUR și locuitorii din mediul rural cred într-o proporție mai mare ca restul populației că prin unirea cu Republica Moldova, România ar deveni o țară mai săracă.

Votanții USR și persoanele între 45 și 59 de ani sunt de părere într-o măsură mai mare decât restul populației că în cazul unirii cu Republica Moldova, România nu ar deveni nici mai bogată, nici mai săracă.

Sondajul a fost realizat în perioada 14–21 aprilie 2026, prin interviuri telefonice, pe un eșantion de 1.100 de persoane adulte din România. Cercetarea este reprezentativă la nivel național, iar marja de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.