Piaţa vinului din România va scădea în 2020 cu 5,5%, la 1,7 miliarde de lei (analiză)
Cifra de afaceri pe care o va înregistra piaţa vinului din România în acest an va ajunge la aproximativ 1,7 miliarde de lei, în scădere cu 5,5% faţă de rezultatul raportat în 2019, reiese dintr-o analiză realizată de KeysFin.
La nivelul anului 2019, piaţa locală a vinului a însumat aproximativ 1,8 miliarde lei, în scădere cu 11,4% comparativ cu anul anterior.
"Este de menţionat însă că rezultatul net al pieţei vinului din ultimii ani a fost sever afectat de rezultatele financiare ale Murfatlar SA, al cărei faliment a fost declarat în 2018, însă, bineînţeles, creşterea din 2019 s-a datorat şi eficientizării business-urilor celorlalţi mari jucători din piaţă. În ceea ce priveşte scăderea cifrei de afaceri din piaţa vinurilor locale, aceasta a fost cauzată în principal de condiţiile meteo nefavorabile. Cu toate acestea, ţara noastră rămâne pe locul 13 în topul celor mai mari producători de vin din lume şi pe locul 6 în Europa", susţin specialişti KeysFin.
Potrivit analizei de specialitate, în 2019, în România existau 576 de companii care se ocupau de producţia de vinuri şi/sau cultivarea de struguri (CAEN 1102 - producţia de vin din struguri şi CAEN 0121 - cultivarea strugurilor), cu 5% mai puţine faţă de anul 2018, însă în creştere cu 36% faţă de 2009.
Anul trecut, cea mai mare pondere din cifra de afaceri a fost generată de companiile medii, cu 69% din total. Totodată, companiile medii au angajat 53% din forţa de muncă a acestei pieţe, acestea fiind urmate de cele mici, cu o pondere de 27%. În acelaşi timp, dintre companiile analizate, 279, adică 48% din total, au înregistrat profit în 2019, iar 230 au fost pe pierdere, în timp ce restul au avut un rezultat nul.
Din punct de vedere al cifrei de afaceri, judeţul Alba este pe primul loc pe piaţa vinului, cu 279,9 milioane lei şi 16% din total, cea mai mare companie de aici fiind Jidvei Filiala Alba.
Clasamentul este completat de judeţul Vrancea (260,3 milioane lei şi 14,8% din total), judeţul Prahova (243,6 milioane lei şi 13,9%), judeţul Timiş (243 milioane lei şi 13,9%) şi Bucureşti (193,8 milioane lei şi 11%). Primele cinci judeţe din ţară au generat, anul trecut, 69,6% din cifra de afaceri a sectorului.
În ierarhia producătorilor de vin locali, liderul pieţei, cu o cotă de 11,3% şi 199 milioane lei cifră de afaceri, este Cramele Recaş, urmat de Jidvei Filiala Alba (10,9%), Cotnari (8,2 %), Crama Ceptura (5,8%) şi Zarea (5,7%). Topul primilor zece producători de vin din România au avut o cifră de afaceri cumulată de 980,4 milioane de lei, în 2019, echivalentul a 56,4% din piaţă.
La capitolul profitabilitate, în 2019, Cramele Recaş se află pe prima poziţie, cu un rezultat pozitiv care reprezintă peste un sfert din profitul industriei. Pe următoarele locuri se află Jidvei Filiala Alba, Crama Ceptura, Zarea şi La Barrique.
Conform KeysFin, numărul mediu de salariaţi din acest domeniu a scăzut cu aproape 6%, în 2019, cu 3% în ultimii 5 ani, însă cu aproape o cincime în ultimii zece ani, la 5.700 de angajaţi. În acest context, Vincon Vrancea este cel mai mare angajator, cu 7,6% din forţa de muncă a sectorului, compania fiind urmată de Cotnari (6,4%), Zarea (3,8%), Jidvei Filiala Alba (3,1%) şi Cetatea de Baltă.
Estimările Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului (OIVV) arată că, la nivel mondial, producţia de vin este estimată, în acest an, la 258 milioane hectolitri, volumul fiind apropiat de cel cel din 2018 şi uşor mai bun decât cel din 2019, când au fost produşi 256 de milioane de hectolitri.
În Uniunea Europeană, volumul producţiei de vin este estimat la 159 milioane hectolitri pentru 2020, cu 5% mai mult decât în 2019. În această marjă sunt preconizate creşteri în Franţa (43,9 milioane hectolitri, +4%), Spania (37,5 milioane hectolitri, +11%), Germania (8,9 milioane hectolitri, +8%), Ungaria (2,9 milioane hectolitri, +22%) şi Austria (2,7 milioane hectolitri, +10%).
Pe de altă parte, Italia, cel mai mare producător de vinuri din lume, consemnează o scădere uşoară, de 1%, ajungând la 47,2 milioane hectolitri, în 2019. De asemenea, România (3,6 milioane hectolitri) şi Grecia (două milioane hectolitri) au scăderi de 7%, respectiv 2% la producţia anuală, raportat la anul anterior.
Analiza KeysFin are la bază datele financiare anuale, neajustate, agregate, raportate de companii la Ministerul Finanţelor Publice (MFP) care au ca domeniu principal de activitate producţia de vin din struguri şi cultivarea strugurilor. AGERPRES
