Planul SUA pune în joc trupele NATO și alarmează flancul estic al Europei

Emisarii americani Jared Kushner și Steve Witkoff a

Emisarii americani Jared Kushner și Steve Witkoff au reluat negocierile dintre Rusia și Ucraina Foto: Profimedia

Potrivit Bloomberg, Statele Unite urmăresc obținerea rapidă a unui acord amplu care să pună capăt conflictului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. În acest scop, emisarii americani încearcă să aducă pe masa tratativelor cu Moscova și Kievul propuneri noi privind regulile NATO, armamentul și modul de dislocare a forțelor militare în Europa. Mai mult, Washingtonul ar fi sondat disponibilitatea Kievului de a renunța la Donbas în favoarea Rusiei, în schimbul primirii în Alianță.

Ritmul alert impus de echipa de la Casa Albă este strâns legat de calculele politice interne de peste Ocean. Eforturile diplomatice s-au intensificat în ultimele săptămâni, imediat după ce democrații au recâștigat controlul asupra ambelor camere ale Congresului american. În urma alegerilor intermediare, Donald Trump nu mai depinde de votul alegătorilor pentru un nou mandat până la finalul actualei președinții, însă oficialii administrației sale vor să obțină rezultate concrete până în ianuarie. Odată instalată noua majoritate democrată, congresmenii ar putea cere sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei sau o creștere a sprijinului pentru Ucraina.

Pe acest fond, emisarii americani Jared Kushner și Steve Witkoff au redeschis canalul de negocieri dintre Rusia și Ucraina, blocat din februarie pe fondul războiului din Iran, și s-au întâlnit deja cu președintele rus Vladimir Putin. Discuțiile continuă joi, la Berlin, unde cei doi oficiali americani urmează să se vadă cu reprezentanți ucraineni și europeni pentru a analiza garanțiile de securitate postbelice destinate Kievului.

Dilema Europei: la masa negocierilor sau în afara deciziilor

Inițiativa americană răstoarnă însă o regulă susținută ferm până acum de capitalele europene, care au cerut constant ca Rusia să oprească mai întâi ostilitățile și abia apoi să se discute despre arhitectura de securitate a continentului, desfășurarea trupelor sau viitorul NATO.

Chiar și așa, la summitul Uniunii Europene de vineri, mai mulți lideri au admis că nu își permit să rămână pe margine, măcar pentru a păstra angajamentul Washingtonului. Teama principală este că, absenți de la tratative, europenii ar putea fi excluși din procesul decizional și puși în fața unor concesii inacceptabile negociate de alții. Un alt scenariu de coșmar pentru Europa ar fi retragerea lui Donald Trump din negocieri, ceea ce ar lăsa conflictul deschis.

Drept urmare, liderii europeni au convenit să participe la consultările tehnice și au decis vineri înființarea unui grup de consilieri pentru securitate națională. Din această structură, care va reprezenta Europa la viitoarele runde de discuții, vor face parte oficiali ai UE și delegați ai celor cinci mari state europene: Germania, Franța, Marea Britanie, Italia și Polonia.

Orice înțelegere cu Vladimir Putin ascunde însă riscuri majore pentru unitatea continentului, existând posibilitatea ca eventualele compromisuri să declanșeze opoziția unor state din cele 27 membre ale UE sau a aliaților europeni din afara blocului comunitar. Deși numeroși lideri au respins categoric la summitul de vineri ideea unui acord pe placul Moscovei, unele voci au admis că ar putea fi analizate eventuale modificări teritoriale în viitor, dacă Ucraina le acceptă, readucând în discuție și condițiile pentru o aderare ulterioară a Kievului la NATO.

Moscova revine la pretențiile dinaintea invaziei

Cele mai mari temeri se concentrează în statele din vecinătatea Rusiei, în special în țările baltice, unde se consideră că propunerile discutate ar putea reflecta obiectivele Kremlinului și ar duce la diminuarea prezenței aliate pe teritoriul lor.

„Flancul estic nu este, desigur, negociabil și nu pot exista sfere de influență”, a avertizat ministrul lituanian de Externe, Kęstutis Budrys, reprezentând o țară care a suferit ocupația sovietică în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Îngrijorările sunt alimentate de cererile formulate de Rusia la negocierile de la Abu Dhabi, unde Moscova a solicitat retragerea infrastructurii și trupelor NATO la nivelul anului 1997, moment în care a început extinderea Alianței către fostul bloc estic. Această pretenție vizează direct interzicerea desfășurării de forțe în statele primite după acel an, printre care Polonia, Cehia, Ungaria și cele trei republici baltice. În plus, documentul prezentat de ruși cere ca Ucraina să elimine din Constituție obiectivul aderării la NATO.

Astfel de solicitări nu sunt noi; Kremlinul a formulat cereri similare la finalul lui 2021 și începutul lui 2022, înainte de invazia pe scară largă din Ucraina, fiind respinse la acea vreme de administrația președintelui Joe Biden și de aliați. În contrapartidă, Moscova propune acum reducerea propriei prezențe militare din enclava Kaliningrad, aflată între Polonia și Lituania, precum și din Belarus, aliatul său apropiat de la granița Uniunii Europene.

La discuțiile de la Abu Dhabi a luat parte și generalul Alexus Grynkewich, comandantul suprem al Forțelor Aliate din Europa și șef al Comandamentului European al Forțelor Armate ale SUA, care a oferit consiliere administrației americane. Adjunctul său, John Stringer, a confirmat că partea rusă nu dă aproape niciun semn de flexibilitate față de vechile pretenții, subliniind totodată că obiectivele Kievului privind încetarea focului rămân o prioritate pentru Alianță.

Strategia Kievului și pariul lui Putin pe timp

De partea cealaltă, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a dat de înțeles că este pregătit să analizeze propunerile americane privind securitatea. Kievul pune însă condiții ferme: cere garanții concrete pentru aderarea la NATO și la Uniunea Europeană, păstrarea unei armate naționale puternice și asigurarea finanțării pentru reconstrucția postbelică a țării.

„Pentru prima dată, încep să aud din partea Ucrainei că nu există o soluție militară și că trebuie să ne concentrăm asupra unei abordări diplomatice. Rămâne de văzut dacă partea rusă este la fel de dispusă, din partea sa am auzit semnale contradictorii”, a observat ministrul bulgar de Externe, Velislava Petrova.

Suspiciunile privind intențiile reale ale Kremlinului persistă și la nivelul liderilor europeni. La reuniunea de vineri, mai mulți șefi de stat și de guvern au atras atenția că Vladimir Putin încearcă doar să câștige timp, fără a da vreun indiciu că ar renunța la ofensiva pe care o pregătește pentru această iarnă. Potrivit unor oficiali, liderul de la Kremlin ar putea miza inclusiv pe alegerile europene din 2027, în special pe scrutinul din Franța, unde o eventuală victorie a extremei drepte ar putea duce la oprirea sprijinului pentru Ucraina.

Explorează subiectele:

negocieri de pace NATO Ucraina


Citește și:

populare
astăzi

1 Asta înseamnă PSD, oameni buni...

2 VIDEO Atacuri masive între Ucraina și Rusia / Podul Kerci pare lovit fatal...

3 Milioane din spălătorii ex-sovietice spre Trump: lovitură pentru Deutsche Bank

4 „Cine a făcut crima de a adus țara aici trebuie să răspundă” / Băsescu dezvăluie că România trebuie să plătească 12 miliarde de euro numai dobânzi în 20…

5 Îți stă mintea-n loc / „Borcel”, bănuți de buzunar de la STB printr-o firmă cu doar doi angajați