„Pneumonii atipice” în Italia, încă din decembrie. SARS-CoV-2 ar fi circulat în Europa cu mult înainte de izbucnirea epidemiilor

„Pneumonii atipice” în Italia, încă din decembrie. SARS-CoV-2 ar fi circulat în Europa cu mult înainte de izbucnirea epidemiilor

Sunt din ce în ce mai multe indicii că noul coronavirus se instalase în multe țări cu mult înainte de ceea ce s-a considerat a fi momentul de început al propagării sale în respectivele state. În Italia, Spania, Franța, dar și Statele Unite, autopsiile și studiile arată că urmele coronavirusului trebuie căutate cu mult înainte de declararea oficială a epidemiei, relatează Digi24.ro.

De pildă, în Franța, primul pacient purtător de coronavirus - și printre primii din Europa - a fost diagnosticat la 23 ianuarie. Însă circulația Covid-19 nu s-ar fi activat decât pe la mijlocul lunii februarie, când au fost diagnosticați cinci britanici în Franța, la 8 februarie, și apoi când s-ar fi creat un focar, odată cu o adunare religioasă care a avut loc la 17 februarie, la Mulhouse. Data oficială de declarare a epidemiei în Franța este însă 27 februarie. 

Și în Germania primul caz de coronavirus a fost depistat la 28 ianuarie, dar epidemia a început să se manifeste intens abia la începutul lunii martie. 

În Statele Unite, unde se credea că epidemia s-a propagat mai întâi la Seattle, Chicago și New York, autopsiile făcute în California în cazul unor decese suspecte, care au avut loc în februarie, au arătat că persoanele respective fuseseră infectate cu Covid-19 încă din ianuarie, cu mult înainte de a fi declarat debutul oficial al epidemiei în SUA. 

În China, „pacientul zero” ar fi primit îngrijiri medicale la 17 noiembrie, adică mult mai devreme decât anunțul oficial al autorităților în privința depistării unui nou coronavirus. 

„O stranie pneumonie” în Italia, la sfârșitul anului trecut

Numai că și în Italia, „o stranie pneumonie” circula deja încă din noiembrie. Medicii generaliști își amintesc acum că au avut în decembrie, dar chiar și în noiembrie, cazuri foarte ciudate, foarte grave, mai ales la pacienți în vârstă, a declarat la sfârșitul lunii martie dr. Giuseppe Remuzzi, directorul Institutului de Cercetări în Farmacologie din Milano. Era, adică, cu două luni mai înainte ca primele cazuri de Covid-19 să fie depistate oficial în Italia. Asta se întâmpla la 31 ianuarie, la Roma, și era vorba de doi turiști chinezi, care vizitaseră deja multe obiective din Italia, inclusiv din nord. 

Și cercetătorii de la un spital specializat din Milano, care au reușit să izoleze „versiunea italiană” a noului coronavirus, au afirmat că microbul „circula, fără să se știe de el, cu săptămâni înainte”.

„În jargonul nostru, toate aceste boli care sunt cauzate de agenți infecțioși necunoscuți sunt etichetate drept pneumonii atipice”, a declarat medicul infecționist François Bricaire, membru al Academiei franceze de Medicină. El atrage atenția că acest nou coronavirus a apărut în Franța în plină epidemie de gripă, ceea ce a complicat lucrurile. Și culmea, medicii generaliști au raportat mai întâi o descreștere a cazurilor de gripă, în plină epidemie, după care cazurile au crescut brusc din nou, a observat Bricaire. 

Pe de altă parte, un medic din Mulhouse - acolo unde se consideră că ar fi fost un prim focar de Covid, din cauza unei adunări evanghelice - spune că enoriașii, pacienți de-ai săi, aveau încă de la mijlocul lui februarie o gripă „un pic ciudată”. Ei s-ar fi contaminat înainte de adunarea religioasă care a fost arătată apoi cu degetul ca sursă a infecției și în niciun caz nu ar fi fost primii bolnavi din Franța. 

O primă fază benignă?

La celebra gripă spaniolă din 1918, cu care se fac adesea comparații, s-au înregistrat evoluții similare. Adică au fost trei faze epidemiologice, la intervale de câteva luni, dintre care prima a fost mai puțin severă.

Gripa asiatică din 1958, care ar fi făcut 1,1 milioane de victime, de asemenea s-a derulat în trei faze.

Același lucru s-a întâmplat cu gripa din 1968 (un milion de victime), unde prima fază a fost, la fel, mai puțin periculoasă. 

O primă fază benignă nu e imposibilă. În cazul gripei, se cunoaște acest fenomen”, spune dr. François Bricaire.

Samuel Alizon, director de cercetare la Centrul Național pentru Cercetare Științifică (CNRS) din Franța, spune însă că această ipoteză nu se aplică în cazul Covid-19. „Nu se poate explica de ce brusc, cazurile au devenit simptomatice. Ipoteza unei epidemii tăcute, dar consistente nu se susține”, a spus Alizon.

Mutații?

Atunci, este posibil ca boala să se fi instalat deja în unele țări și apoi să fi suferit virusul o mutație? „Virusul nu pare să se fi transformat semnificativ în plan genetic și n-ar fi motive pentru care să fi fost mai puțin agresiv la început pentru ca apoi, în câteva săptămâni, să devină mai virulent. Totuși, în materie de epidemiologie, nimic nu este imposibil”, spune profesorul Francois Bricaire.

„Nu, ipoteza aceasta n-ar fi coerentă. Toate mutațiile observate sunt nesemnificative”, susține și profesorul Samuel Alizon. Totuși, el nu exclude posibilitatea ca SARS-CoV-2 să fi circulat în Franța încă din ianuarie, chiar decembrie, dar asta s-ar fi întâmplat într-o măsură limitată. „Ceea ce s-a dovedit este că virusul a intrat în Franța, în ianuarie, odată cu persoane care veneau din China. (De altfel, primul deces din cauza coronavirusului din Franța și din Europa s-a înregistrat la mijlocul lui februarie și era vorba de un turist chinez - n.r.). Este posibil ca acești oameni să fi infectat câteva persoane în Franța, dar aceste canale de transmitere s-au stins și nu au dus la epidemia de astăzi”, spune cercetătorul.

Studiu în Italia: Primele infecții datează din ianuarie

Primele infecţii COVID-19 din Italia datează din ianuarie, conform unui studiu ştiinţific prezentat vineri, ce aduce noi informaţii referitoare la originile epidemiei din una dintre cele mai afectate ţări, a informat Reuters, preluată de Agerpres.

Italia a început testarea populației după diagnosticarea primului pacient local, la 21 februarie, în Codogno, o mică localitate din regiunea Lombardia. Cazurile şi decesele au luat amploare imediat după aceea în Italia, oamenii de ştiinţă bănuind că virusul era prezent, dar neobservat, de câteva săptămâni.

Stefano Merler de la Fundaţia Bruno Kessler a declarat într-o conferinţă de presă că institutul său a analizat primele cazuri cunoscute şi a tras concluzii clare din ritmul ulterior de contagiune.  „Ne-am dat seama că existau multe persoane infectate în Lombardia cu mult înainte de 20 februarie, ceea înseamnă că epidemia a început mult mai devreme”, a spus el. „În ianuarie cu siguranţă, dar poate chiar înainte. Nu vom şti niciodată”, a spus el, adăugând că explozia imediată a numărului de cazuri sugerează că virusul a fost probabil adus în Italia mai degrabă de un grup de oameni decât un singur individ.

Italia a fost prima ţară occidentală care s-a confruntat cu boala virală, care a apărut în China la sfârşitul anului trecut şi s-a răspândit apoi în toată lumea, în special începând din luna martie.

Italia a înregistrat aproape 193.000 de cazuri confirmate de Covid-19 şi se apropie de 26.000 de decese.

În încercarea de a preveni răspândirea epidemiei, Italia a suspendat traficul aerian în şi din China la 31 ianuarie, după ce doi turişti chinezi au fost testaţi pozitiv la Roma. Însă oamenii de ştiinţă cred că a fost, probabil, prea târziu.

O altă echipă de oameni de ştiinţă din Italia a avansat ideea că noul coronavirus este posibil să fi ajuns în Italia din Germania, nu direct din China, în a doua jumătate a lunii ianuarie, notează Reuters.

Cercetare în Spania: Transmiterea comunitară a început la jumătatea lunii februarie

Transmiterea comunitară a noului coronavirus în Spania a început la jumătatea lunii februarie, conform rezultatelor preliminare ale unei cercetări efectuate de Centrul Naţional de Microbiologie al Institutului de Sănătate Carlos III (ISCIII). Concluzia cercetătorilor contrazice astfel versiunea anterioară a guvernului spaniol, care abia la începutul lunii martie a admis existenţa transmiterii comunitare a virusului SARS-CoV-2, relatează Agerpres.

Cercetarea, care a analizat secvenţele genomului de SARS-CoV-2, relevă că virusul a pătruns în Spania prin 15 puncte diferite, că în această ţară nu a existat un „pacient zero” şi că răspândirea sa în rândul populaţiei locale a început în jurul datei de 14 februarie.

Primul pacient COVID-19 a fost confirmat în Spania la sfârşitul lunii ianuarie, acesta fiind un turist german, urmat de mai multe alte cazuri pentru care s-a putut stabili o legătură epidemiologică, astfel că la 23 februarie directorul centrului spaniol de alerte sanitare, Fernando Simon, asigura populaţia că „în Spania nici nu există virusul, nici nu se transmite boala şi în prezent nu avem niciun caz”, cazurile confirmate până atunci fiind importate, în general cu legătură în Italia.

Vorbind acum despre acest studiu, oficialul spaniol a spus: „Este perfect posibil să fi existat cazuri asimptomatice care ne-au scăpat şi care nu au fost detectate de serviciile sanitare. Altfel, nu ar fi fost atât de exploziv”.

La aproape trei luni de la confirmarea primului caz, Spania are în prezent peste 219.700 de cazuri de COVID-19, dintre care peste 22.500 s-au soldat cu deces.

Potrivit acestei cercetări, partida de fotbal Atalanta - Valencia, desfăşurată în oraşul italian Bergamo la 19 februarie şi descrisă de Organizaţia Mondială a Sănătăţii drept un eveniment care a generat propagarea rapidă a virusului în Spania, este doar una din cele 15 căi de intrare a noului coronavirus în această ţară.

De asemenea, cel puţin zece dintre aceste surse iniţiale de infectare ce îşi au originea în alte ţări au avut ca rezultat apariţia unor focare de transmitere locală în Spania, dintr-unul dintre acestea rezultând apoi o propagare majoră a virusului în alte cel puţin şase ţări, constatare ce arată potenţialul extraordinar al SARS-CoV-2 de a se răspândi rapid în lume. 

Până în prezent, virusul a afectat 210 țări și teritorii, a infectat peste 2,8 milioane de oameni, dintre care aproape 197.000 au murit, iar pandemia continuă să se răspândească, în lipsa unui tratament inafilibil sau a unui vaccin.

Pe de altă parte, cu fiecare zi ce trece se fac noi descoperiri în privința acestui virus, care continuă să nu-și dezvăluie toate secretele. Par să fie mai multe întrebări decât răspunsuri. „Suntem limitați de numărul de genomuri ale virusului pe care le avem disponibile pentru analiză (numai 59 de secvențe). Nu am eșantionat decât o proporție limitată din populație. Am datat originea acestor genomuri ca fiind între mijlocul lui ianuarie - începutul lui februarie, dar e posibil să fie și mai vechi”, spune profesorul Samuel Alizon din Franța. 

Trimite pe WhatsApp


Citește și:

populare
astăzi

1 Augustin Zegrean / Votul pentru șefia Consiliului Legislativ este nul

2 Prăbușirea unui dobitoc / Cum a primit Prostul politicii două lovituri năucitoare înainte de parlamentare

3 VIDEO România prădată / Dezvăluiri incredibile despre cum se negociau și se dădeau șpăgile în guvernele PSD

4 ALERTĂ! Ce a apărut în Monitorul Oficial / PSD încearcă validarea lui Iordache la șefia Consiliului Legislativ, …

5 BREAKING USR anunță că nu intră la guvernare cu Orban premier!