Fostul ministru PDL al Dezvoltării și Turismului, Elena Udrea, a fost condamnată la 8 ani de detenție cu executare în dosarul finanțării campaniei prezidențiale a lui Traian Băsescu din 2009, însă în cazul ei nu s-a luat nicio măsură preventivă în acest moment. Udrea a avut control judiciar în acest caz, dar măsura a fost ridicată de instanță.

Elena Udrea are însă antecedente: înainte de verdictul definitiv din dosarul Gala Bute, a plecat din țară și a fost prinsă tocmai în Costa Rica. S-a reîntors abia după ce sentința de 6 ani de închisoare cu executare din dosarul Gala Bute a fost anulată ca urmare a intervenției CCR privind așa zisa compunere nelegală a completurilor de judecători de la Înalta Curte.

Ce poate fi făcut ca scenariul să nu se repete? Judecătorul Cristi Danileț de la Tribunalul Cluj a explicat că procurorii pot cere, iar judecătorii pot admite o nouă măsură preventivă, în același dosar, doar dacă apar elemente noi: indicii că inculpatul condamnat în prima instanță se pregătește să fugă sau încearcă să distrugă probe sau să influențeze martorii din apel.

Ar mai fi soluție, explică judecătorul Danileț, însă e nevoie de modificări legislative. ”În contextul în care vedem cu toții că inculpații fug înaintea sentințelor definitive și apoi statul consumă resurse să îi aducă înapoi, cred că se impune o modificare legislativă astfel încât să fie dată posibilitatea judecătorului ca atunci când, în primă instanță, aplică sentinţe mai mari de 5 ani, să aplice din oficiu şi o măsură preventivă uşoară, precum interdicţia de a părăsi ţara, tocmai ca să îi împiedice pe inculpați să fugă din țară înaintea unui verdict definitiv”, a explicat judecătorul Danileț.

„Măsurile preventive nu se pot lua numai în cursul urmăririi penale, deși publicul este mai degrabă obișnuit cu cele din perioada anterioară judecății.

Ele pot fi dispuse și de către instanță, în timpul judecății, din oficiu sau la cererea Parchetului, în condițiile și scopurile prevăzute de lege. Printre acestea se află și împiedicarea inculpatului să se sustragă de la judecată (nu de la executarea pedepsei) care, însă, nu poate fi pur și simplu prezumată, fără nicio probă sau indiciu, și probabil, de aceea, nici nu se practică pe scară largă.

Orice modificare a actualului sistem ar trebui să pornească de la o analiză concretă a limitărilor utilizării măsurilor preventive în cursul judecății așa cum sunt ele acum prevăzute și identificate soluții echitabile și proporționale cu toate interesele pe care le-ar urmări„, a declarat pentru G4media.ro avocata Diana Hatneanu, expert în respectarea drepturilor omului.

Există precedent: violatorii din Vaslui au fost re-arestaţi o dată cu condamnarea de la fond (cea ne-defintivă)

În urmă cu câțiva ani, judecătoria Vaslui a decis, în primă instanță, condamnarea la pedepse cu închisoarea a 7 tineri acuzaţi de viol şi, totodată, a decis şi re-arestarea lor, deși ei fuseseră inițial arestați și apoi eliberați. Judecătoria a invocat pericolul şi indignarea publică.

Ce spune DNA. De ce nu cere o nouă măsură preventivă pentru Elena Udrea

”În situația ipotetică în care ar exista elemente noi pentru a cere o nouă măsură preventivă în dosar, DNA va acționa strict în limitele cadrului legal”, a declarat pentru G4media.ro Livia Săplăcan, purtătorul de cuvânt al DNA.

Potrivit unor surse oficiale din cadrul DNA, procurorii ar putea cere o nouă măsură preventivă față de Elena Udrea, fie într-un alt dosar, fie în dosarul în care a primit condamnarea de 8 ani de detenție, însă doar după începerea apelului și numai dacă apar indicii noi că se pregătește să fugă, încearcă să distrugă probe ori să influențeze martorii din apel.

În acest moment nu există astfel de indicii. ”S-a prezentat la fiecare termen al procesului”, a declarat un magistrat pentru G4media.ro.

Context. Tot mai mulți inculpați, chiar condamnați la pedepse mari în primă instanță, fug sau pur și simplu părăsesc țara neavând nicio restricție, înainte de pronunțarea unui verdict definitiv, în condițiile măsurile preventive le-au fost ridicate de instanțe, iar alte măsuri preventive, chiar și pentru elemente noi, nu au fost dispuse.

Spre exemplul cazul lui Puiu Popoviciu. El a primit 9 ani de detenție cu executare la Curtea de Apel București. În momentul în care Înalta Curte a emis verdictul definitiv de 7 ani de închisoare, în august 2017, popoviciu nu se mai afla în țară. A fost prins la Londra și, de atunci, statul român se chinuie și consumă resurse pentru a convinge instanța de la Londra să îl extrădeze.

În cazul lui Popoviciu, o curte de apel din Londra a decis extrădarea lui în 2019, iar acum pe 15 martie 2021, Înalta Curte a Regatului Unit judecă apelul omului de afaceri. SURSA: G4Media.ro

Distribuie Distribuie Comentarii