O luptă pentru succesiune implicând arme nucleare și o armată privată, dar și un Belarus în ascensiune - totul este posibil după răzmerița Wagner la inițiativa lui Evgheni Prigojiin, comentează POLITICO.

Toți ochii sunt ațintiți asupra Moscovei după evenimentele tulburi de sâmbăta trecută, dar nimeni nu știe la ce să se uite cu exactitate.

Mai sunt și alte rebeliuni în pregătire? Va escalada Vladimir Putin războiul din Ucraina pentru a compensa umilința încasată de la Evgheni Prigojin? Oare armele nucleare ale Rusiei sunt în siguranță? Sau va reveni totul cumva la un statu-quo tensionat, de război?

Aceste întrebări - și multe altele în același sens - au acaparat dezbaterile după ce mercenarii Wagner au mărșăluit până la 200 de kilometri sud de Moscova înainte de a face cale întoarsă.

În timp ce Putin și Prigojin continuă să se dueleze verbal de la distanță, un lucru pare sigur: aparența de invincibilitate a liderului de la Kremlin s-a spulberat în doar câteva ore.

Acest lucru nu înseamnă că sfârșitul regimului condus de Putin este iminent. Dar o serie de scenarii, greu de imaginat și chiar bizare, merită luate în calcul.

Există „mai multe necunoscute decât cunoscute”, a recunoscut pentru POLITICO un diplomat de rang înalt din Europa Centrală, citat sub rezerva anonimatului în chestiuni atât de sensibile de securitate.

POLITICO prezintă câteva dintre aceste lucruri cunoscute - și necunoscute - despre posibila evoluție a Rusiei după răzmerița Wagner.

Ce cale ar putea alege Putin?

Imaginile cu trupele Wagner ocupând comandamentul de operațiuni pentru Ucraina din orașul Rostov pe Don înainte de a mărșălui către Moscova generează numeroase ipoteze despre un posibil răspuns al Kremlinului. Prima dintre ele este reprimarea.

„Ceea ce cred că urmează în mod natural de-acum încolo este intensificarea represiunii în Rusia”, spune Laurie Bristow, ambasador al Marii Britanii în Rusia între ianuarie 2016 și ianuarie 2020.

Totuși, acest lucru nu s-a întâmplat încă, notează POLITICO. De fapt, deși i-a acuzat pe liderii răzmeriței de trădare, totuși Putin a susținut că le oferă o cale de ieșire, transmițându-le fie să se alăture forțelor armate ale Rusiei, fie să se întoarcă la viața civilă, fie să se ducă în Belarus.

Un diplomat est-european este de părere că Prigojin „a fost folosit de un anumit grup din elita Kremlin/FSB nemulțumit de actuala conducere” din cadrul Ministerului Apărării condus de Serghei Șoigu. Și, adaugă diplomatul respectiv, nu este exclus ca Putin să schimbe în orice moment termenii înțelegerii cu șeful Wagner, care se află deja în Belarus sub „protecția” lui Aleksandr Lukașenko.

Președintele ales al Letoniei, Edgars Rinkēvičs, a enumerat o serie de opțiuni pentru Putin: de la intensificarea represiunii în Rusia până la lansarea unei ofensive de amploare în Ucraina pentru a sugera că „deține controlul”.

Deși majoritatea analiștilor politici cred că Putin se va menține la putere, totuși unele voci atenționează că Occidentul trebuie să ia în considerare deja o eventuală înlocuire a acestuia de către cineva din anturajul său sau din serviciile secrete care ar putea vedea o oportunitate în reacțiile sale confuze.

„Haosul implică întotdeauna riscuri, dar va veni un moment în care poziția lui Putin se va eroda și va fi înlocuit”, afirmă un diplomat vest-european.

În opinia lui John Lough, specialist în Rusia la Chatham House, este puțin probabil ca Putin să se mai mențină un an la putere. Modul în care se va desfășura „detronarea” lui - prin lovitură de stat sau succesiune planificată - va influența poziția următorului șef de la Kremlin, remarcă el.

Emily Ferris, cercetătoare la Royal United Services Institute (RUSI), cu sediul la Londra, crede că următorul conducător al Rusiei va fi probabil „un înlocuitor foarte asemănător cu el (Putin, n. red.) - cineva care are urechile aplecate spre serviciile de securitate, un fel de experiență în domeniul securității și care este capabil să țină sub control oligarhii”.

„Persoana care va veni după aceea”, adică după înlocuitorul lui Putin, „va fi cea de la care va veni schimbarea”, subliniază ea.

Ce s-ar putea întâmpla cu Wagner?

Răzmerița încă nu i-a adus finalul lui Wagner. Însă nici nu este clar pentru cine lucrează acum.

Marți, Aleksandr Lukașenko și-a arătat disponibilitatea de a oferi Wagner o unitate militară dezafectată și de a construi în Belarus o forță militară după modelul său.

Aranjamentul anunțat de Lukașenko i-a nedumerit pe mulți: de ce ar permite Putin instalarea unor „trădători” în țara vecină, sub conducerea unui lider rebel charismatic? Și ce ar obține până la urmă Belarusul?

Oficialii din regiune urmăresc cu îngrijorare situația și încearcă să găsească posibile răspunsuri.

Lukașenko este de mult timp un aliat al lui Putin, lăsându-l chiar să folosească Belarusul ca rampă de lansare a invaziei din Ucraina. Recent, Rusia a transferat arme nucleare în Belarus, exact unde se îndreaptă acum mercenarii Wagner.

„Trebuie să monitorizăm foarte atent toate mișcările Grupului Wagner”, avertizează ministrul estonian al Apărării, Hanno Pevkur, întrebat dacă sosirea Wagner în Belarus reprezintă un risc regional.

„Se pare că mai sunt multe de descoperit în ceea ce privește înțelegerea dintre Prigojin și Lukașenko”, adaugă el.

La rândul său, fostul comandant al trupelor SUA în Europa, generalul în rezervă Ben Hodges, spune că instalarea mercenarilor Wagner în Belarus nu crește riscurile pentru Ucraina, dar „întărește potențial mâna lui Lukașenko în fața opoziției sale și/sau a unei viitoare presiuni din partea Rusiei”.

Luând cuvântul la Haga, marți, președintele polonez Andrzej Duda s-a arătat foarte îngrijorat de perspectiva mutării Wagner în Belarus și a apreciat că această mișcare necesită un „răspuns foarte dur din partea NATO”.

Mercenarii Wagner se află deja în mai multe țări africane, printre care Mali și Republica Centrafricană, unde oferă protecție unor guverne anti-occidentale în schimbul accesului la resursele naturale. Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a declarat anterior că Wagner își va continua activitatea în Africa, dar nu toată lumea este convinsă că va fi în favoarea regimului de la Moscova.

„Oare Lukașenko ar putea fi mai deștept decât Putin?”, se întreabă un al doilea diplomat est-european. „Ar fi lovitura supremă pentru Moscova!”, exclamă el.

Următorul capitol al Moscovei în Ucraina?

Oficialii încearcă să-și dea seama ce efecte ar putea avea răzmerița Wagner asupra câmpului de luptă din Ucraina - de la numărul de mercenari reangajați în bătălii de partea Moscovei până la percepția soldaților ruși de rând.

„Unul dintre lucrurile pe care ar trebui să le urmărim foarte atent în următoarele zile este dacă moralul se prăbușește în armata rusă”, este de părere Laurie Bristow.

Potrivit unui oficial de rang înalt din domeniul apărării din Europa Centrală, dinamica războiului din Ucraina s-ar putea schimba în cazul dispariției definitive a Wagner de pe câmpul de luptă.

„Grupul Wagner a fost, timp de mai multe luni, cea mai eficientă forță de luptă de partea rusă. Dacă grupul se desființează, capacitatea militară ofensivă a Rusiei se poate reduce”, estimează el.

Și nu este vorba doar de Wagner... Răzmerița de sâmbăta trecută ar putea avea impact și asupra calculelor oligarhilor, companiilor și comandanților din Rusia care controlează propriile grupuri armate.

Potrivit lui Rinkēvičs, în Rusia există mai multe companii militare private și nu este exclusă apariția altora pe fondul slăbirii poziției lui Putin, iar „lumea trebuie să ia în serios aceste aspecte”.

Viitorul arsenalului nuclear al Rusiei

Vastul arsenal nuclear al Rusiei este un element care o diferențiază de majoritatea celorlalte țări care trec printr-un tumult politic, notează POLITICO.

Numeroși oficiali preferă să-l vadă pe Putin slăbit, dar își doresc în același timp ca armele nucleare ale Rusiei să fie pe mâini stabile.

De fapt, tocmai din cauza acestor arme Washingtonul s-a arătat preocupat de răzmerița lui Prigojin și a ținut legătura cu Moscova, în pofida relațiilor foarte reci.

Lavrov a recunoscut luni că ambasadoarea SUA la Moscova i-a transmis un mesaj precum că „speră că totul este în regulă cu armele nucleare” ale țării sale.

Unii experți și oficiali se declară încrezători că armele nucleare ale Rusiei nu vor cădea în mâini greșite.

Alții sunt de acord, dar spun că arsenalul nuclear ar putea juca în continuare un rol într-o viitoare luptă pentru putere în Rusia.

„Este foarte greu de imaginat o situație în care statul rus pierde controlul asupra arsenalului său nuclear”, declară Bristow.

„Am foarte mare încredere că armele lor nucleare vor rămâne în siguranță și sub comanda Direcției Generale 12 GU MO”, spune William Alberque, fost director al Centrului de control al armelor din cadrul NATO, referindu-se structura din cadrul Ministerului rus al Apărării responsabilă de gestionarea arsenalului nuclear.

Potrivit lui Alberque, Direcția Generală 12 GU MO ar putea deveni chiar un factor de influență într-o eventuală luptă pentru putere în Rusia. În cazul în care Putin ar pierde puterea, pretendenții săi ar putea curta conducerea acestei direcții și oricine ar câștiga sprijinul lor ar fi în frunte pentru a câștiga lupta pentru succesiune.

„Dacă ar fi haos la Moscova, dacă ar exista unul sau mai mulți pretendenți, cred că cel mai inteligent ar spune: «Tocmai am vorbit cu comandantul Direcției Generale 12 GU MO»”, subliniază William Alberque.