Peste 2.000 de persoane au murit din cauza căldurii doar în Portugalia şi Spania. Bilanţul este în curs de actualizare, fiind aşteptate mai ales datele din Belgia, Franţa, Marea Britanie şi Olanda, unde căldura a persistat în acest weekend.

Lipsa de pregătire a Europei s-a observat în cazul incendiilor masive care au cuprins săptămâna trecută Grecia, Franţa, Portugalia şi Spania. În loc să desfăşoare avioane suplimentare de stingere a incendiilor, Uniunea Europeană abia era în discuţii pentru achiziţionarea acestora, notează Politico.

De asemenea, se poate vedea în impactul pe care valul de căldură l-a avut asupra economiei, cu energia, transportul şi infrastructura tehnologică luptându-se din greu să funcţioneze la temperaturi de peste 40 de grade Celsius.

Pe măsură ce temperaturile cresc şi doboară recorduri peste tot continentul, inclusiv în Marea Britanie, climatologii avertizează că nu asistăm la un episod particular, ci la un fenomen care va deveni ceva obişnuit pe fondul modificărilor climatice.

În aceste condiţii, răspunsul şi măsurile de precauţie pe care guvernele le iau - sau nu le iau - la căldura extremă pot determina numărul deceselor şi nivelul de perturbare a societăţii şi a economiei.

La cel mai înalt nivel, guvernele europene pur şi simplu nu reuşesc să ia măsuri potrivite pentru a face faţă unei planete care devine tot mai fierbinte. Toate statele membre UE au elaborat planuri naţionale privind combaterea schimbărilor climatice, dar acestea fie nu sunt cuprinzătoare, fie nu sunt finanţate în mod adecvat.

Conform legislaţiei UE, fiecare stat membru trebuie să raporteze cât cheltuieşte pentru aşa-numita „adaptare la climă”, în total şi pe sector, dar 20 din cele 27 de state nu oferă informaţii complete în acest sens.

Căldura este cel mai mare dezastru natural din Europa. În ultimele patru decenii, între 76.000 şi 128.000 de oameni au murit din cauza temperaturilor extreme pe bătrânul continent, precizează Politico.

„Discrepanţa dintre nivelul de pericol şi ritmul de acţiune este scandaloasă. Nu ştim când urmează următoarea situaţie periculoasă şi nu suntem pregătiţi”, spune Martin Herrmann, preşedintele Alianţei Germane pentru Protecţia Climei şi Sănătăţii.

Unele ţări au început să ia măsuri după valul de căldură fatal din 2003. Franţa a adoptat aşa-numitul „plan de caniculă”, menit să alerteze şi să crească protecţia locuitorilor săi. De exemplu, cetăţenii consideraţi vulnerabili primesc diverse recomandări înainte de apropierea unul val de căldură. În schimb, Germania nu este pregătită să lupte împotriva incendiilor forestiere la ritmul şi amploarea la care acestea cuprind acum vaste teritorii din Europa.

În multe părţi ale Europei, infrastructura cedează în faţa creşterii temperaturii, cum a fost cazul pistei Aeroportului Luton din Anglia. În Italia, autostrăzile şi liniile feroviare care leagă Trieste de restul ţării au fost închise din cauza unor incendii de vegetaţie, în timp ce, în Franţa şi Belgia, centralele nucleare au fost nevoite să se oprească sau să-şi reducă activitatea din cauza încălzirii apei.

Şi spaţiul cibernetic este supus riscurilor din cauza căldurii. Centrele de date din Europa, care alimentează tot felul de activităţi zilnice web, sunt greu de păstrat în condiţii optime de funcţionare.

Chiar dacă agenţiile meteorologice emit avertismente asupra riscurilor reprezentate pentru viaţă de căldurile extreme, mulţi oameni îşi împachetează grătarele şi pleacă la distracţie.

În Germania, chiar şi instituţiile responsabile pentru persoanele vulnerabile, cum ar fi casele de îngrijire şi grădiniţele, nu tratează temperaturile ridicate ca pe o ameninţare.

„Nu avem încă acel reflex la nivel de societate de a recunoaşte pericolul căldurii”, spune Martin Herrmann.

Continentul are mult de lucru pentru a-şi proteja oraşele şi infrastructura, iar toate acestea nu se pot întâmpla fără conştientizarea problemei, conchide Politico.