Toată tehnologia de care ne bucurăm astăzi se datorează în parte cercetărilor unui geniu britanic, omul care a pus bazele studierii inteligenței artificiale. Deși se spune că a salvat viața a milioane de oameni, a fost umilit și împins la sinucidere din cauza orientării sale sexuale.

Cursul istoriei a fost modelat de mulți oameni cu adevărat excepționali. Fie că au fost războinici, profeți sau oameni de știință, contribuția lor a schimbat destinul omenirii. Multe dintre aceste genii ale umanității nu au fost răsplătite pe măsura importanței lor. Din contră, unii nu au fost înțeleși de contemporanii lor și, în ciuda contribuției lor enorme la dezvoltarea umanității, au ajuns să fie prigoniți, marginalizați și chiar uciși. Unul dintre cele mai bune exemple este reprezentat de Alan Turing, un matematician britanic despre care se spune că a salvat milioane de vieți în cel de-Al Doilea Război Mondial, dar și cel care a adus o contribuție decisivă în dezvoltarea informaticii, în apariția primelor computere și a inteligenței artificiale. Cu toate acestea, a fost umilit, mutilat fizic și moral de contemporanii săi, decedând la numai 41 de ani.

Puștiul minune din Paddington, un fan al lui Einstein

Alan Mathison Turing s-a născut pe 23 iunie 1912, la Paddington, în centrul Londrei, într-o familie destul de înstărită. Tatăl său, Julius Mathison Turing, era funcționar al statului în India Britanică iar mama sa, Ethel Sara, era fiica unui inginer șef al Căilor Ferate din Madras (tot India Britanică) și membrǎ a unei familii de vază în rândul protestanților anglo-irlandezi. Cu părinții mai mult plecați cu serviciul în India Britanică, Alan Turing a crescut alături de niște prieteni de familie.

De la o vârstă fragedă a arătat o înclinație aparte pentru matematică și științele exacte. A avut rezultate excepționale. La vârsta de 14 ani rezolva probleme de matematică avansate fără să fi studiat elemente de analiză matematică. Mai apoi, la 16 ani, a dat peste opera lui Albert Einstein și s-a îndrăgostit iremediabil. În anul 1931 ajunge să studieze matematica la Universitatea din Cambridge iar mai apoi, după absolvire, a fost ales bursier la King's College ca recunoaștere a cercetărilor sale în domeniul teoriei probabilităților.

Părintele informaticii

Alan Turing a fost un adevărat fenomen care a adus contribuții majore în domeniul matematicii încă din studenție. Cu cât aprofunda mai mult matematica cu atât își lărgea aria de activitate. Turing studia și aducea noutăți în criptanaliză, logică, filozofie și biologie matematică, precum și în noi domenii științifice, cum ar fi cel care va purta ulterior numele de informatică. Turing a fost un adevărat părinte al informaticii, după ce a început să fie pasionat de algoritmi și de construirea unei mașinării care să fie capabilă să facă calcule și tot felul de oprațiuni. Totul a pornit de la încercarea de a rezolva o problemă fără capăt în lumea matematicii. În perioada 1935 și 1936, în același timp cu Alonzo Church, un mare matematician și logician american, Alan Turing a lucrat la decidabilitatea problemelor, pornind de la teoremele de incompletitudine ale lui Gödel.

La mijlocul lunii aprilie 1936, Turing i-a trimis lui Max Newman prima schiță a calculelor sale. În aceeași lună, Church a publicat lucrarea sa „O problemă insolubilă a teoriei elementare a numerelor”, cu concluzii similare cu lucrarea lui Turing, încă nepublicată pe atunci. În cele din urmă, pe 28 mai a aceluiași an, și Alan Turing termina lucrarea „Despre numerele calculabile, cu o aplicație la problema rezolvării problemei”. A fost publicată în revista „Proceedings of the London Mathematical Society”. În această lucrare, Turing a reformulat rezultatele lui Kurt Gödel din 1931 privind limitele demonstrației și calculului, înlocuind limbajul formal universal bazat pe aritmetică al lui Gödel cu dispozitivele ipotetice formale și simple care au devenit cunoscute sub numele de mașini Turing.

Britanicul a demonstrat că „mașina sa universală de calcul” ar fi capabilă să efectueze orice calcul matematic imaginabil dacă ar fi reprezentabil ca un algoritm. Lucrarea sa a fost numită „cu ușurință cea mai influentă lucrare de matematică din istorie”, punând bazele informaticii. În plus, prin celebra sa mașină Turing a adus o contribuție deosebită stabilind principiile logice fundamentale ale calculatorului digital. Specialistul John von Neumann a recunoscut că conceptul central al computerului modern se datorează lucrării lui Turing. În 1936, Turing s-a mutat în Stateșe Unite pentru a studia la Universitatea Princeton logica matematică sub conducerea lui Alonzo Church. Termină studiile în 1038 și se întoarce în Londra.

Omul care a salvat milioane de vieți cu ajutorul științei

După ce s-a întors din Statele Unite, în anul 1938, Alan Turing a început să urmeze cursurile Școlii Guvernamentale de Cod și Cifrare, iar la izbucnirea războiului cu Germania în septembrie 1939 s-a mutat la sediul organizației din timpul războiului, la Bletchley Park, Buckinghamshire. Scopul lor principal era decriptarea mesajelor radio germane transmise cu ajutorul mașinii de cifrat Enigma folosită de armata nazistă. Cercetătorii polonezi, în special o echipă de matematicieni-criptoanaliști polonezi, condusă de Marian Rejewski, reușise până în 1938 să inventeze o mașină de spart coduri pe care au numit-o Bomba.

Succesul Bombei depindea de procedurile de operare germane, iar o modificare a acestor proceduri în mai 1940 a făcut-o inutilă. Așa că era nevoie de o altă inveție care să le ofere trupelor Aliate avantajul de a ști, în timp real, toate mișcările militare ale nemților. Și aici a intervenit Alan Turing. Împreună cu o echipă de specialiști, britanicul a proiectat o mașină capabilă să spargă toate codurile germane, adaptându-se la schimbările de procedură. Mașinăria a fost numită Bombes (n.r. bombe) şi a fost cu adevărat eficientă, transformându-l pe Turing într-un adevărat erou. Bombes furniza pe bandă rulantă informații Aliaților despre mișcările trupelor germane. Practic, aflau, fără ca naziștii să-și dea seama, toate mișcările lor de trupe și toate intențiile.

Până la începutul anului 1942, criptoanaliștii de la Bletchley Park decodau aproximativ 39.000 de mesaje interceptate în fiecare lună, o cifră care a crescut ulterior la peste 84.000 pe lună, adică două mesaje pe minut, zi și noapte. În același an, Turing își arăta din nou geniul și a dezvoltat prima metodă sistematică pentru spargerea mesajelor criptate ale nemților. Noua mașinărie a lui Turing a fost botezată „Tunny”. La sfârșitul războiului, Turing a fost numit Ofițer al Ordinului Imperiului Britanic pentru munca sa de spargere a codurilor. Era un erou național iar specialiștii spun că prin descoperirile sale extraordinare Turing a scurtat războiul cu cel puțin doi ani și a salvat milioane de vieți.

Turing și modelarea unei noi lumi

După terminarea războiului, Turing s-a întors la aplicațiile matematicii în viața civilă. A fost recrutat de Laboratorul Național de Fizică din Londra și a început să lucreze la un calculator electronic. Proiectul său pentru Motorul Automatic de Calcul (MAC) a fost prima specificație completă a unui calculator digital universal cu program stocat electronic. Dacă ACE-ul lui Turing ar fi fost construit așa cum a planificat, ar fi avut mult mai multă memorie decât oricare dintre celelalte calculatoare timpurii și ar fi fost mai rapid. Cu toate acestea, colegii săi de la NPL au considerat că ingineria era prea dificilă pentru a fi încercată și au construit o mașină mult mai mică, Modelul Pilot ACE în anul 1950. Nemulțumit de rezultate, Turing pleacă la Universitatea din Manchester, acolo unde a fost lăsat să creeze în voie. La Manchester, Turing realizează o altă premieră:scrie primul manual de programare. Sistemele sale, cuprinse în aceast manual, au stat la baza primului calculator electronic digital comercializabil, în 1951, numit Mark I. Britanicul Alan Turing este considerat și unul dintre părinții fondatori ai inteligenței artificiale. Acesta a elaborat ipoteza conform căreia creierul uman este în mare parte o mașină de calcul digitală. Pe baza acestor considerente, cercetătorul britanic a elaborat așa numitul „test Turing” prin care se putea stabili dacă un computer artificial gândește. Pe scurt, Alan Turing era unul dintre oamenii care deschidea noi drumuri și pregătea, prin invențiile sale, era digitală de mai târziu.

Umilit, marginalizat, mutilat

Deși contribuțiile lui Alan Turing au fost colosale, numai dacă luăm în calcul faptul că a salvat atâtea vieți în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial , cercetătorul britanic a sfârșit prin a fi marginalizat și umilit. Societatea de la aceea vreme nu putea accepta orientarea sexuală a lui Alan Turing. Mai precis, acesta era homosexual. Deși discret, Turing a fost dat în vileag în anul 1952. În acea perioadă, homosexualitatea era considerat un delict grav în Marea Britanie, așa că Alan Turing a fost condamnat pentru „indecență gravă”.

Autoritățile i-au dat de ales între pușcărie și „castrarea chimică”. Turing a ales cea de-a doua variantă. Așa că a suferit o „terapie” hormonală de 12 luni. Între timp, lucra la Manchester, la un proiect privind viața artificială. Fusese dat afară, din cauza orientării sexuale, și de la Sediul Central al Comunicațiilor Guvernamentale, acolo unde își servise de fapt patria în timpul războiului. Pe data de 7 iunie 1954, Alan Turing a fost găsit mort în patul său, otrăvit cu cianură. Verdictul oficial a fost sinucidere. Se presupune că Turing nu a putut trece peste umilința și suferința provocată de proces și de castrarea chimică. În realitate, însă, moartea lui Turing a rămas un mister.