Povestea din spatele hotărârii lui Ceaușescu de a renunța la clauza națiunii celei mai favorizate. Aroganța dictatorului comunist după vizita la Casa Albă VIDEO

Povestea din spatele hotărârii lui Ceaușescu de a renunța la clauza națiunii celei mai favorizate. Aroganța dictatorului comunist după vizita la Casa Albă VIDEO

La 26 februarie 1988, Nicolae Ceaușescu a anunțat Washingtonul că România renunță la clauză națiunii celei mai favorizate în relațiile cu SUA. Guvernul SUA publicase o declarație prin care anunța că intenționează retragerea clauzei națiunii celei mai favorizate.

România a primit clauza națiunii celei mai favorizate în anul 1975. Acordarea acestui statul era însoțit de beneficii economice de mare însemnătate pentru România, precum credite cu dobânzi mici, acces la tehnologie avansată etc. Ea a fost acordată României, pentru prima dată în 1975, în conformitate cu prevederile amendamentului Jackson-Vanik adus Legii Comerțului din 1974, care condiționa acest favor de dreptul la liberă circulație a cetățenilor țării beneficiare.

Nicolae Ceausescu si Richard Nixon la Casa Albă (Fototeca online a comunismului romanesc)

În 1988, clauza era compromisă din cauza politicii regimului comunist de îngrădire a emigrărilor din România și a încălcării tot mai fățișe a drepturilor omului.

Înainte că Statele Unite ale Americii să facă publică hotărârea de a nu mai acordă României clauza, Nicolae Ceaușescu a anunțat Washingtonul că renunță la acest avantaj.

Conform stenogramei ședinței Biroului Permanent al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. din ziua de 25 februarie 1988, publicată de Historia , Ceaușescu era hotărât să renunțe la clauză și punea această decizie pe seama unor „cercuri ostile“, care se foloseau de reînnoirea ei, pentru a denigra România.

„Tovarăși, am convocat această ședința pentru a discuta unele probleme internaționale. În primul rînd, în legătură cu prelungirea acordării clauzei națiunii celei mai favorizate României, ambasadorul Statelor Unite ale Americii la București, a făcut o comunicare, din partea Departamentului de Stat, la Ministerul Afacerilor Externe. Printre altele, în această comunicare, se spune că „îi va fi greu să propună prelungirea acordării clauzei, dacă România nu răspunde obiectiv la o serie de cereri ale Statelor Unite ale Americii“ și așa mai departe. Că la noi sînt o serie de probleme economice, probleme religioase și probleme ale dreptului omului și, totuși, recunosc că în ce privește emigrarea s-au soluționat pozitiv multe lucruri“, spunea Ceaușescu.

Tot el afirmă că în România nu sunt probleme economice, ci în SUA: „Din nou se ridică aceleași probleme și ei spun că le va fi greu să ceară prelungirea clauzei. De altfel, noi le-am spus-și încă de multe ori-că vom renunța și că sîntem interesați în rezolvarea acestei probleme fără nici un fel de condiții, pe baza reciproce, a respectării acordurilor economice între două state. Nu putem acceptă în nici un fel acordarea clauzei pe baza condițiilor care ni se pun. Nu vom acceptă niciodată! I-am scris și lui Reagan-că răspuns la scrisoarea lui-despre aceste lucruri; problemele economice românești-la ce se referă el-aici nu este vorba de nici o problema economică, ci problemele economice sînt foarte grave în Statele Unite ale Americii-recunoscute chiar de economiștii lor-și care afectează și alte state, inclusiv țările în curs de dezvoltare“.

Nixon și Ceausescu la Bucuresti foto Profimedia

Nixon și Ceausescu la Bucuresti foto Profimedia

Cum a primit România clauză naţiunii celei mai favorizate

Între 4 şi 10 decembrie 1973, Nicolae şi Elena Ceauşescu au efectuat o vizită oficială în SUA, la invitaţia preşedintelui de atunci Richard Nixon. Şeful de stat comunist mergea la Washington pentru a-l convinge pe Nixon să ceară Congresului SUA să acorde României clauza naţiunii celei mai favorizate.

Nu era pentru prima dată când Nicolae Ceauşescu se vedea faţă în faţă cu Richard Nixon. În 1967, Nixon, care era pe atunci membru al Congresului SUA, a fost foarte primit bine de Ceauşescu, iar după doi ani, în august 1969, liderul american a venit din nou în România, de dată această în calitate de preşedinte al SUA. Era, de altfel, prima vizită a unui preşedinte american în România. Vizită lui Richard Nixon în România venea într-o perioadă în care Nicolae Ceauşescu se opusese invadării Cehoslovaciei de către trupele sovietice, lucru apreciat de marile democraţii.

Presa de peste Ocean rezervase pagini întregi cu interviuri ale celor doi şefi de stat înainte de vizita oficială. Americanii se pregătiseră pentru venirea lui Ceauşescu, iar pe marele bulevard Pennsylvania şi în faţa Casei Albe au fost arborate drapelele de stat ale României şi SUA. Pe 4 decembrie, elicopterul special cu care călătoriseră Nicolae şi Elena Ceauşescu de la Camp David a aterizat aproape de Casa Albă. Oaspeţii au urcat într-o limuzină şi s-au îndreptat spre Casa Albă, în aplauzele populaţiei. La coborârea din limuzină, Richard şi Patricia Nixon i-au salutat călduros pe Elena şi pe Nicolae Ceauşescu şi au mers împreună pe podiumul de onoare, unde s-au rostit discursuri.

Garda de onoare a prezentat onorul, după care toţi s-au restras în Salonul Albastru, unde au avut loc convorbirile oficiale.

Un comunist la Casa Albă

Pe parcursul vizitei, oaspeţii au organizat ceaiuri şi dineuri oficiale în onoarea oaspeţilor. În toastul susţinut de Nixon, el le-a dezvăluit celor prezenţi motivele petru care a deschis larg uşa Casei Albe pentru preşedintele comunist: „Îmi pot imagina că mulţi dintre dumneavoastră, prezenţi aici, se întreabă despre ce am discutat. Desigur, nu vă pot dezvălui tot ceea ce am discutat, dar m-am gândit că ar fi interesant pentru dumneavoastră toţi cum preşedintele şi cu mine ne-am întâlnit pentru prima dată (…). În 1967, când nu deţineam această funcţie şi nu aveam nici o perspectivă să ajung să o deţin, am vizitat România, iar preşedintele a avut amabilitatea să mă primească. Mi-am amintit de temele pe care le-am discutat în 1967: războiul din Vietnam, care pe atunci părea fără sfârşit, relaţiile dintre Statele Unite şi Uniunea Sovietică, care erau pe atunci, în cel mai bun caz nu prea apropiate, relaţiile dintre Statele Unite şi Republica Chineză (…)”.

Liderul american a mai precizat, în discursul de la acea întâlnire: „ceea ce vreau să spun, totuşi, este că distinsul nostru oaspete din seara aceasta, dintre toţi oamenii de stat din lume, a jucat unul din cele mai însemnate roluri ale unui om de stat de pe glob, prin faptul că a văzut ansamblul problemlor mondiale cu care suntem confruntaţi şi nu numai pe acelea care implicau propria sa ţară sau o altă ţară cu al cărui conducător el putea discuta într-un anume moment. El a dat dovadă de înţelepciune şi înţelegere şi a contribuit enorm la deschiderea unor dialoguri care, altfel, ar fi rămas închise pentru totdeauna“.

Întâlnirea dintre cei doi preşedinţi a fost, atunci, cap de afiş al actualităţii politice internaţionale. Agenţia France Prese a relatat pe larg principalele momente ale vizitei. Agenţia italiană ANSA sublinia „importanta serie de convorbiri a preşedintelui Nixon şi cu alţi exponenţi ai vieţii politice şi economice americane este destinată să pună bazele unei mai strânse cooperări între România şi Statele Unite“. Publicaţiile „The Guardian”, „Daily Telegraph”, „Le Monde”, „Le Soir” au dedicat, la rândul lor, pagini importante despre vizita unui comunist la Casa Albă.

Sursa: adevarul.ro


Citește și:

populare
astăzi

1 „Singurul lucru pe care îl pot recomanda familiei Sterp este o invitație spre lectura cărții Niște țărani, scrisă de regretatul Dinu Săraru”

2 Se anunță furtuni severe în România. Județele care intră sub cod portocaliu

3 „Sunt pe moarte, am cancer. Vreau să-mi curăț conștiința și să spun tot adevărul despre Emanuela Orlandi"

4 Ce se întâmplă? / Bombardiere strategice americane B-52H au înconjurat enclava rusă Kaliningrad de la Marea Baltică

5 Horoscop marți, 28 mai. Săgetătorii vor trăi o dezamăgire, în timp ce Scorpionii vor avea parte de o situație neașteptată