Să fii mămică și angajată în Ministerul Apărării nu este ușor. Poveștile a două femei miliar făcute publice de Ministerul Apărării Naționale (MApN).

Anca Marinela Bradu, militar / Foto: Facebook / MApN

Roxana Davidovits, căpitan, a fost surpinsă în timp ce își strânge în brațe copilul, după șase luni în care a fost în Africa. „Cum a fost misiunea? Cum a fost în Africa? Te mai duci? Ce a fost cel mai greu? Doar o parte din întrebările pe care le primești când ajungi acasă după șase luni. Șase luni în care ai fost rupt de realitatea din România, chiar dacă ai ținut legătura cu familia, prietenii cu învățătoarea, dar nu e același lucru”, spune ea.

Aceasta menționează că nu are răspunsul la toate întrebările, „ce știu sigur este ce a fost cel mai greu, oricât de mult vorbești sau încerci să rămâi implicat, dorul de propriul copil nu poate fi măsurat”.

Roxana spune că în România, pe 8 Martie este și ziua mamei, „cel puțin eu așa îmi amintesc de când mergeam la grădiniță și desenam inimioare sau pictam floricele pentru mama mea”. Ea urează „La mulți ani tuturor mamelor!”.

Mi-am dorit dintotdeauna să port uniforma militară

O altă poveste emoționantă este a Ancăi Marinelei Bradu și a lui Tudor Andrei, mamă și fiu, care au ales să se înroleze în același timp în sistemul militar. Mama face parte din Ministerul Apărării Naționale, la Brigada 15 Mecanizată „Podu Înalt”, în cadrul programului de soldați gradați rezerviști voluntari, iar fiul este în Ministerul Afacerilor Interne, la Școala Militară de Subofițeri de Jandarmi ,,Petru Rareș” Fălticeni.

„Am facut acest pas, deoarece mi-am dorit dintotdeauna să port uniforma militară, să-mi servesc patria. Sunt o persoană organizată, disciplinată și întotdeauna am iubit sistemul militar. Am întâlnit aici oameni foarte bine pregătiți, înțelegători și relaționez foarte bine cu ceilalți colegi care sunt înscriși în cadrul modulului de pregătire. Este una dintre dorințele mele de suflet și pot afirma cu mândrie că îmi place totul aici, de la hainele militare și armament, până la instrucția militară. Gândindu-mă la faptul că voi depune jurământul militar în același perioadă cu fiul meu, eu aici, în Armata României, ca soldat gradat rezervist voluntar, iar el ca viitor subofițer în cadrul Jandarmeriei Române, mă face să fiu mândră și împlinită sufletește că am ales amândoi această cale. Singurul meu regret este acela că nu am făcut acest pas mai devreme”, ne-a declarat Anca Marinela Bradu.