Marsilia Elena Mantu, cunoscută ca „regina drogurilor”, și soțul ei

Condamnată la 4 ani și 9 luni

Cei doi l-au recrutat ca dealer de droguri chiar și pe fiul lor, Mario, care acum este deținut într-un centru pentru minori.

Marsilia Elena Mantu a fost găsită spânzurată în celula în care era deținută la Penitenciarul Rahova, unde fusese adusă pentru tratament medical de la Penitenciarul Târgșor. „Regina drogurilor” s-a spânzurat cu ajutorul unui cordon de halat, în timp ce colegele ei de celulă dormeau.

Pe data de 5 iulie 2023, femeia fusese condamnată la o pedeapsă de 4 ani și 9 luni de închisoare de Tribunalul Neamț, pentru:

• constituire de grup infracțional organizat
• deținere de droguri de risc și mare risc
• efectuare de operațiuni cu produse susceptibile a avea efect psihoactiv.

Ea mai avea o condamnare de 1 an și 11 luni din 2018, pronunțată tot pentru constituire de grup infracțional organizat și se afla în recidivă postcondamnatorie.

Tot atunci, soțul ei, Gabriel Mantu, a fost condamnat la o pedeapsă de 10 ani și 8 luni pentru:

• constituire de grup infracțional organizat
• trafic de droguri de risc și mare risc
• operațiuni cu produse susceptibile a avea efect psihoactiv
• punere la dispoziţie a unui imobil pentru consum ilicit de droguri.

Gabriel Mantu a scăpat de acuzațiile de amenințare și violare de domiciliu prin prescrierea faptelor.

Cei doi au atacat hotărârea la instanța ierarhic superioară. Pe data de 14 februarie 2024 Curtea de Apel Bacău le-a menținut condamnările primite pe fond.

Marsilia Elena Mantu fusese condamnată la o pedeapsă de 4 ani și 9 luni de închisoare. Foto: Facebook

Instanța: Clanul Mantu avea peste 50 de clienți pe zi

Libertatea a consultat Hotărârea nr. 186/2024 din 14.02.2024, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, pentru a vedea care au fost motivele pentru care judecătorii au pronunțat pedepse grele pentru soții Mantu.

Din actul de sesizare rezultă că între anii 2018 și 2021, Elena Marsilia și Gabriel Mantu au vândut droguri de risc și de mare risc.

• „Se reţin declaraţiile martorilor audiaţi în cauză în sensul că grupul infracţional organizat avea minimum 50 de clienţi pe zi către care comercializa substanţe cu efect psihoactiv, rezultând că aceştia obţineau minimum 500 de lei/zi din activităţile ilegale.
• Ca mod de lucru, inculpatul (Mantu Gabriel – n.r.) se ocupa de aprovizionarea cu substanţe active necesare pentru producerea de substanţe cu efect psihoactiv, coinculpata (Mantu Marsilia – n.r.) era cea care fabrica aceste substanţe cu efect psihoactiv (denumite generic etnobotanice sau mojă), iar ceilalţi membri ai grupului se ocupau de distribuţia lor.
• De asemenea, inculpatul (Mantu Gabriel – n.r.) era cel care se ocupa de aprovizionarea cu droguri, pe care le distribuia prin intermediul coinculpaţilor (Mantu Alexander Mario – n.r.), (Săbiuţă Vasile George – n.r.), (Zâru Marian – n.r.) şi prin alte persoane necunoscute”, rețin procurorii în rechizitoriu.

Vindea droguri, deși era în arest la domiciliu

În privința Elenei Marsilia Mantu, anchetatorii notează că a comis faptele încă din 2018, de când era plasată în arest la domiciliu într-o altă cauză, pentru aceleași gen de infracțiuni.

Iată ce rețin judecătorii cu privire la activitatea clanului Mantu:

• „După trimiterea în judecată prin rechizitoriul nr. 44 D/P/2017, o parte a persoanelor ce au făcut parte din grupul infracţional organizat tocmai destructurat s-au regrupat şi şi-au reluat îndeletnicirile infracţionale sub coordonarea inculpatei (Mantu Elena Marsilia – n.r.), aflată la acel moment sub incidenţa arestului la domiciliu.
• Astfel, în perioada februarie 2018 – 23.07.2019, grupul infracţional organizat sub coordonarea inculpatei a avut drept scop comercializarea substanţelor cu efect psihoactiv pe raza mun. Piatra Neamț, judeţele Bacău, laşi și Suceava.
• Activitatea de distribuţie a substanţelor cu efect psihoactiv era realizată atât de inculpată (iar în perioada în care aceasta se afla sub incidenţa arestului domiciliar, de la geamul locuinţei), dar şi sub coordonarea ei de către coinculpatul (Săbiuţă Vasile George – n.r.), cât şi de alte persoane, dintre care unele neidentificate la momentul emiterii rechizitoriului.
• De prepararea substanţelor se ocupa inculpata (Mantu Marsilia – n.r.), aspect de notorietate printre consumatori.
• Astfel, cum reiese din depoziţia martorului (…), în cursul urmăririi penale (menţinută în faţa instanţei): «Ea prepara etnobotanicele acasă. Lumea ştie că le prepara într-un cuptor cu microunde, apoi le porţiona şi le punea spre vânzare».
• Martorul cunoaşte că activitatea de distribuire de etnobotanice a fost reluată deoarece (Mantu Gabriel – n.r.) are nevoie de bani la puşcărie şi (Marsilia – n.r.) trebuie să facă bani, să-l întreţină.
• Comercializarea se făcea atât de inculpată, dar şi de alte persoane, un rol extrem de important în această perioadă în activitatea de comercializare revenind inculpatului (Săbiuţă Vasile George – n.r.).
• După punerea în libertate la data de 23.07.2019 a inculpatului (Mantu Gabriel – n.r.), acesta şi-a reluat activitatea infracţională anterioară, devenind liderul acestei grupări infracţionale, grup infracţional care şi-a extins inclusiv obiectul, de la activitatea de distribuţie a substanţelor cu efect psihoactiv, şi la activitatea de trafic de droguri de risc şi mare risc, activităţile din perioada februarie 2018 – 23.07.2019 organizate sub coordonarea inculpatei, la rândul lor continuând să fie desfăşurate, dar sub coordonarea inculpatului (Mantu Gabriel – n.r.).
• Totodată, ulterior datei de 23.07.2019, sub coordonarea inculpatului (Mantu Gabriel – n.r.), grupul iniţiat de (Mantu Elena Marsilia – n.r.) a recrutat noi membri printre care coinculpaţii (Mantu Alexander Mario – n.r.), fiul celor doi inculpaţi, (Gabor Bogdan Ilie – n.r.), dar şi alte persoane, parte din ele neidentificate la data sesizării instanţei.
• În perioada iulie 2019 – iunie 2021, activităţile grupului infracţional au cunoscut o evoluţie deosebită, acesta fiind recunoscut la nivel regional ca principal furnizor de substanţe interzise/droguri.
• În zona blocului 40 era de notorietate că (Mantu – n.r.) coordona o reţea care se ocupa de comercializarea etnobotanicelor şi «lumea era terorizată de ceea ce făceau aceştia», susţine martorul (…).
• Apare ca relevantă declaraţia dată în calitate de suspect de (…) în cursul urmăririi penale, conform căreia «(Mantu Gabriel – n.r.) era perceput ca un cap al grupului infracţional întrucât el era cel care aducea marfa, avea bani, maşini. La început, el nu avea oameni care să-l ajute în activitatea de comercializare, motiv pentru care a început să racoleze tineri cu o condiţie financiară precară, boschetari, pe care-i punea să vândă pentru el».
• Conform declaraţiilor martorilor audiaţi în cauză, din aceste activităţi ilegale, inculpaţii (Mantu Gabriel și Mantu Elena Marsilia – n.r.) încasau sume foarte mari de bani, aceste câştiguri ilicite fiind aproximate între 5.000 şi 10.000 lei pe zi, iar traficul de droguri şi comercializarea de etnobotanice erau unicele surse de venit ale familiei (Mantu – n.r.)”, se arată în documentul citat.

Gabriel Mantu, văzut drept „Pablo Escobar de Piatra-Neamț”

La dosarul cauzei există mai multe declarații date de suspecți sau martori, din care reiese că Gabriel Mantu era perceput în Piatra-Neamț ca principală sursă a drogurilor, fiind asemuit cu celebrul baron columbian al cocainei, Pablo Escobar:

• „Cunosc că (Mantu Gabriel – n.r.) vinde de toate, adică cannabis, pastile ecstasy, cocaină sintetică, mojă şi acest lucru este cunoscut de foarte multe persoane din oraş, denumit chiar popular «Pablo Escobar de Piatra-Neamț» şi se foloseşte de mai multe persoane pentru a distribui drogurile, el fiind capul la această activitate de vânzare”- martoră cu identitate protejată.
• „Acolo, la blocurile de pe (…) se vindea un praf alb cu suma de 400 lei pe gram, dar nu ştiu cine vindea (. ..) La geamul de la apartamentul familiei (Mantu – n.r.), de-a lungul timpului veneau foarte mulţi consumatori şi cumpărau acolo” – martor cu identitate protejată.
• „(Mantu Gabriel – n.r.) a racolat un tânăr pe nume (…) pe care l-a pus să vândă pentru el cu diferite ocazii, mai ales la petreceri ce se organizează în oraş (. ..). (Mantu Gabriel – n.r.) organiza des, mai ales sâmbăta, petreceri şi chema multă lume, locaţii în care punea la liber, pe masă, cocaină, pentru a consuma invitaţii. Aici se folosea mult de (tânăr – n.r.( care se ocupa de vânzare drogurilor, în special cocaină” – martor.
• „(Gabriel – n.r.) îmi spunea că, atunci când are loc un eveniment în familia (Mantu – n.r.), acesta închiriază o cabană şi organizează petreceri private, doar cu oamenii de încredere, ocazie cu care aduce cocaină, cannabis şi mojă. În luna martie 2021 (…) şi-a sărbătorit ziua de naştere la o pensiune undeva prin pădure şi i-a dat bani lui Cacao să cumpere cocaină pentru a fi consumată acolo. Cacao, prin intermediul unui băiat pe care nu-l cunosc, a cumpărat cocaină şi a oferit-o spre consum celor din local” – suspect.

Motivați de câștiguri substanțiale obținute rapid și fără muncă

Pe data de 14 februarie 2024, Curtea de Apel Bacău l-a condamnat pe Gabriel Mantu la 10 ani și 8 luni de închisoare, în timp ce Marsilia Mantu a primit 4 ani și 9 luni de închisoare, reținând următoarele:

• „Probele administrate în cauză dovedesc nu doar că acţiunile inculpaţilor ilicite au avut caracter repetat, dar şi s-au fi desfăşurat pe o perioadă lungă de timp, acţiunile lor dobândind o amploare deosebită la nivelul comunităţii locale, prin atragerea unui număr semnificativ de persoane.
• Activitatea infracţională reţinută de instanţă pe baza probelor administrate reflectă o colaborare foarte atent construită între inculpaţii din prezenta cauză, toţi fiind pe deplin conştienţi de clandestinitatea acţiunilor, dar şi de efectele nocive ale acestora nu doar asupra propriilor persoane, în calitate de consumatori de substanţe interzise, ci şi asupra clienţilor, cărora le-au comercializat sau oferit gratuit cantităţi de droguri de risc şi mare risc şi de substanţe cu efect psihoactiv, activităţile ilicite fiind stopate doar prin intervenţia organelor de anchetă, după o îndelungată monitorizare.
• Indiferent de rolul şi contribuţia fiecărui inculpat în grupul infracţional organizat, aceasta reprezintă o pluralitate constituită şi care a fost incriminată ca infracţiune distinctă tocmai în considerarea periculozităţii sale, periculozitate ce decurge din chiar scopul grupării, şi anume săvârşirea de infracţiuni.
• Instanţa a remarcat de asemenea, alarma socială născută din proliferarea fără precedent a faptelor de genul celor comise de inculpaţi, fapte ce se comit din dorinţa obţinerii unor beneficii materiale substanţiale într-un termen scurt, cu consecinţe grave asupra sănătăţii persoanei ori chiar vieţii, în special referitor la tineri, categorie din ce în ce mai vulnerabilă în faţa unor astfel de provocări, consecinţe ignorate de inculpaţi.
• Flagelul drogurilor, fenomen complex, profund şi tragic al lumii contemporane, atentează la viaţa şi sănătatea cetăţenilor, fapt pentru care stoparea sa reprezintă o problemă de interes public.
• Fenomenul drogurilor/substanţelor cu efect psihoactiv nu constituie o chestiune abstractă, ruptă de realitate, ci o realitate puternic negativă în societatea actuală.
• Instanţa are în vedere că, dincolo de compoziţia lor, substanţele etnobotanice reprezintă substanţe cu efecte asemănătoare drogurilor recreationale precum cannabisul, LSD-ul, cocaina etc., iar consumul lor este deosebit de ridicat în special în rândul adolescentilor si tinerilor, acestea începând să fie consumate de la vârste din ce în ce mai mici, acest lucru făcându-le şi mai periculoase.
• Chiar dacă sunt considerate (în mod nejustificat – sublinierea instanței) droguri uşoare, consumul de etnobotanice are rezultate extrem de grave și imprevizible, iar efectele consumului lor pe termen lung nu sunt pe deplin cunoscute, acest lucru îngreunând sarcina medicilor de a acorda un tratament.
• Inculpatul (Mantu Gabriel – n.r.) a pus la dispoziţie în mai multe rânduri spaţiul în care persoanele prezente interesate să poată consuma droguri/substanţe cu efect psihoactiv în condiţii de clandestinitate, gravitatea acestei conduite rezultând din aceea că prin astfel de activităţi sunt încurajate traficul de droguri/operaţiunile cu substanţe cu efect psihoactiv, atragerea de noi persoane în astfel de activităţi, fie ca şi distribuitori, fie ca şi consumatori), motivul săvârşirii infracţiunilor şi scopul urmărit (scopul de a obţine câştiguri substanţiale rapid şi fără muncă).
• Inculpata (Mantu Elena Marsilia – n.r.) are 40 de ani, este căsătorită, are 3 copii din care 2 minori, are studii medii şi posedă antecedente penale care îi atrag starea de recidivă, faptele deduse judecăţii fiind comise în termenul de supraveghere al unei condamnări cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, parţial sub imperiul unor măsuri preventive, inculpata dovedind perseverenţă infracţională, specializare, îndrăzneală deosebită şi indiferenţă faţă de consecinţele faptelor sale.
• Curtea remarcă că inculpata şi-a reluat activitatea infracţională încă de la momentul plasării sale în arest preventiv, acţionând pe tot parcursul măsurilor preventive, dar şi ulterior pe perioada termenului de supraveghere, cu toate că avea cunoştinţă despre consecinţele comiterii în termenul de supraveghere a altor infracţiuni intenţionate.
• Inculpata şi-a desfăşurat activitatea de preparare/comercializare de substanţe cu efect psihoactiv, în cadrul grupului infracţional organizat al cărui lider era soţul său, inculpatul (Mantu Gabriel – n.r.), a deţinut, fără drept, în vederea consumului propriu cannabis şi cocaină, droguri de risc şi mare risc, o perioadă de 4 luni, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a comercializat în mai multe rânduri către diverşi consumatori substanţe cu efect psihoactiv, un număr total de 190 de acte materiale”, se arată în motivarea hotărârii definitive de condamnare.

VEZI FOTOPOZA 1 / 7

Fotografii: Facebook