Prefecții de Galați au alertat Guvernul peste un an. Trei zile după refuz, o dronă a lovit un bloc

Documente oficiale consultate de news.ro arată că, între februarie 2025 și iunie 2026, doi prefecți ai județului Galați, Andreea Naggar și, ulterior, George Toderașc, au adresat patru adrese oficiale Guvernului, Ministerului Afacerilor Interne (MAI) și Ministerului Apărării (MApN). Obiectul acestor demersuri a fost semnalarea absenței unui cadru legislativ adecvat pentru gestionarea amenințărilor generate de dronele provenite din conflictul ruso-ucrainean.

O legislație depășită de realitate

Principala preocupare a fost că Hotărârea de Guvern nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc nu includea reglementări specifice pentru incidentele cu drone. În prezent, acestea sunt încadrate în categoria „căderi de obiecte din atmosferă și din cosmos”, unde Ministerul Educației deține rolul principal, iar Ministerul Afacerilor Interne are doar un rol secundar. Această încadrare, conform documentelor, îngreunează coordonarea intervențiilor și nu reflectă situația de securitate actuală de la frontiera estică a României.

Demersurile Prefecturii Galați au debutat după un incident petrecut în noaptea de 12 spre 13 februarie 2025, când o dronă rusească s-a prăbușit la aproximativ 10 kilometri de municipiul Galați. La 21 februarie 2025, prefectul de atunci, Andreea Naggar, a transmis o solicitare oficială către MAI, cerând modificarea HG 557/2016 pentru a introduce un nou tip de risc dedicat prăbușirii dronelor și altor vehicule aeriene fără pilot.

Am constatat că legislația privind managementul situațiilor de urgență nu trata în mod expres acest tip de risc. România se confrunta deja cu prăbușiri de drone și alte obiecte de uz militar în proximitatea frontierei, însă acestea nu erau încadrate distinct în tipologia riscurilor prevăzute de HG nr. 557/2016.
— Andreea Naggar

Fosta prefectă a explicat că o reglementare distinctă ar fi permis elaborarea unor planuri de intervenție clare și stabilirea precisă a responsabilităților fiecărei instituții implicate. „Toate structurile implicate ar acționa în baza aceluiași cadru procedural, cu atribuții clar definite și mecanisme de cooperare prestabilite, ceea ce contribuie la o intervenție coordonată, eficientă și adaptată acestui tip de risc”, a adăugat Naggar.

Patru avertismente ignorate

După primul demers din februarie 2025, Prefectura Galați a reiterat solicitările. În septembrie 2025, Andreea Naggar a cerut MAI să comunice stadiul modificării legislative, subliniind că incidentele cu drone deveniseră frecvente.

În aprilie 2026, în urma prăbușirii unei alte drone pe o anexă gospodărească din Galați, prefecta a avertizat asupra vulnerabilității infrastructurii critice din zonă. Ea a solicitat, în regim de urgență, instalarea unor sisteme moderne de detectare și interceptare a dronelor. Printre obiectivele considerate vulnerabile se numărau Podul suspendat Brăila–Galați, Portul Galați, Șantierul Naval Damen, Spitalul Județean, infrastructura energetică și zonele urbane dens populate.

Romina Gingașu, soția moștenitorului Ferrari, cumpără un apartament familiei din Galați afectate de drona rusească: „Cazul dumneavoastră ne-a impresionat”

Evenimentele recente confirmă faptul că județul Galați se află într-o zonă de risc operațional real, iar caracterul repetitiv al incidentelor impune o schimbare de paradigmă, de la o abordare preponderent reactivă la una proactivă, anticipativă și integrată.
— Andreea Naggar

După schimbarea prefectului, noul reprezentant al Guvernului în teritoriu, George Toderașc, a reluat aceleași solicitări. Într-o adresă transmisă în iunie 2026, acesta sublinia: „Situația actuală confirmă necesitatea accelerării implementării măsurilor deja solicitate, în vederea asigurării unui răspuns adecvat la amenințările aeriene de joasă altitudine”.

Răspunsul MAI: legislația este suficientă

Răspunsul oficial către Prefectura Galați a venit la 26 mai 2026, prin intermediul Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), semnat de secretarul de stat Raed Arafat. Instituția a informat că MAI, MApN și SRI se află în proces de consultare pentru o procedură comună de intervenție în cazul unor astfel de incidente. Însă, propunerea de modificare a Hotărârii de Guvern a fost respinsă.

„Apreciem că se impune menținerea cadrului normativ actual”, se arată în document. DSU a argumentat că incidentele pot fi deja încadrate în tipurile de risc existente, precum „căderi de obiecte din atmosferă și din cosmos” sau „muniție neexplodată ori nedezactivată rămasă din timpul conflictelor militare”.

Trei zile mai târziu, o dronă lovește un bloc

La doar trei zile de la primirea acestui răspuns, în noaptea de 29 mai 2026, o dronă a explodat pe acoperișul unui bloc-turn din centrul municipiului Galați. Explozia a avariat un apartament, iar doi locatari, o mamă și fiul ei, au fost răniți.

Ancheta ulterioară a stabilit că aparatul, un model Geran‑2 de proveniență rusească, transporta cel puțin 30 kg de explozibil. Drona făcea parte dintr-un grup de aproximativ 50 de drone lansate din Crimeea, într-un atac vizând infrastructura portuară din sudul Ucrainei. Potrivit datelor radar ale Armatei Române, drona s-a separat de formație în jurul orei 1:46, în apropiere de orașul ucrainean Reni, la circa 19 km est de acesta. Aparatul a continuat zborul independent, modificându-și traiectoria spre România.

„Copilul nu venea”. Mărturia femeii rănite în urma atacului cu dronă de la Galați: cum și-a salvat fiul

La ora 1:52, drona a traversat granița în zona localităților Grindu și I.C. Brătianu, zburând la o altitudine de aproximativ 600 de metri și cu o viteză de circa 100 km/h. În acel moment, Armata Română a ridicat două avioane F‑16 și un elicopter IAR‑330 Puma pentru monitorizare. Drona a dispărut de pe radare la ora 1:56, după ce a parcurs aproximativ 10 km pe teritoriul României. La scurt timp, au fost semnalate apeluri la 112 privind explozia din Galați.

Acest incident l-a determinat pe Andreea Naggar să facă publice documentele oficiale prin care, timp de peste 15 luni, solicitase modificarea legislației.

Am considerat necesar să fac public acest demers deoarece, în ciuda faptului că încă din februarie 2025 au fost semnalate vulnerabilități și au fost formulate propuneri concrete de adaptare a cadrului normativ și de protejare a populației, incidentele au continuat să se producă. Cetățenii au dreptul să cunoască acest parcurs instituțional și măsurile care au fost propuse încă de la primul incident.
— Andreea Naggar

Explorează subiectele:

Galați Drone Legislație

Distribuie Distribuie Comentarii