Prim-ministrul Franței, Sébastien Lecornu, și-a anunțat demisia luni, la doar câteva săptămâni după numirea sa în fruntea guvernului. Decizia, care a luat prin surprindere scena politică de la Paris, adâncește criza cu care se confruntă președintele Emmanuel Macron, deja fragilizat de lipsa unei majorități solide în Parlament.

Sébastien Lecornu

Lecornu, în vârstă de 39 de ani, fusese numit în funcție în urmă cu mai puțin de o lună, în speranța că va reuși să stabilizeze un executiv slăbit și să impună un buget de austeritate menit să reducă deficitul public. Demisia sa a venit la doar câteva ore după ce anunțase componența cabinetului, în care mulți dintre miniștri erau fie figuri din guvernul anterior, fie politicieni cunoscuți cu vechi funcții în administrația Macron.

Reacțiile din partea opoziției, dar și din tabăra partenerilor minoritari ai președintelui, nu au întârziat: numirile au fost criticate ca fiind o reconfirmare a vechilor rețete, fără viziune sau deschidere spre compromis politic.

Biroul președintelui Emmanuel Macron a anunțat că noul prim-ministru Sébastien Lecornu și-a prezentat demisia în dimineața zilei de luni, 6 octombrie, la câteva ore după formarea noului său guvern. Demisia lui Lecornu, care îl face cel mai scurt prim-ministru din istoria recentă a Franței, aruncă din nou țara în incertitudine politică.

Duminică seara, la aproape patru săptămâni după numirea sa de către Macron, Lecornu și-a dezvăluit cabinetul , care era aproape identic cu cel al predecesorului său decăzut, François Bayrou. Însă fisurile au fost evidente imediat, membrii mai multor partide din coaliția de guvernare exprimând îndoieli și critici cu privire la lipsa schimbărilor.

Jordan Bardella, președintele partidului de extremă dreapta Rassemblement National (RN), a cerut imediat alegeri anticipate. „Nu poate exista o revenire la stabilitate fără o revenire la urne și fără dizolvarea Adunării Naționale”, a insistat el.

Mathilde Panot, o membră proeminentă a partidului de extremă stânga La France Insoumise, a cerut demisia lui Macron într-o postare pe X, în urma demisiei lui Lecornu. „Numărătoarea inversă a început. Macron trebuie să plece”, a spus ea.

La începutul lunii septembrie, Macron l-a numit pe Lecornu, în vârstă de 39 de ani, al șaptelea prim-ministru al mandatului său, într-o încercare de a dezamorsa o criză politică tot mai profundă. Politica franceză a fost în plină agitație de când Macron a pariat pe alegeri anticipate vara trecută, în speranța de a-și consolida autoritatea. Mișcarea s-a întors împotriva sa, producând un Parlament fracturat între trei blocuri rivale.

Cei doi predecesori imediați ai lui Lecornu, François Bayrou și Michel Barnier , au fost înlăturați într-un impas privind bugetul de austeritate al Franței, într-un Parlament profund divizat. Macron a optat pentru unul dintre cei mai apropiați aliați ai săi, în loc să încerce să lărgească atractivitatea guvernului pe întreg spectrul politic.

În ultima lună, Lecornu a organizat o serie de consultări cu aliații centriști și liderii opoziției, atât de stânga, cât și de dreapta, cu scopul de a conveni asupra unui pact de neagresiune în parlament și de a adopta bugetul. Niciun partid nu are suficiente locuri pentru a guverna singur. Majoritatea partidelor de stânga anunțaseră planuri de a susține un vot de neîncredere, extrema dreaptă a lui Marine Le Pen amenințând că îl va susține și ea.

Una dintre cele mai presante mize ale guvernului său era adoptarea unui buget rectificat, menit să calmeze îngrijorările piețelor financiare cu privire la stabilitatea celei de-a doua economii din zona euro.

La scurt timp după anunțul demisiei, indicele bursier CAC 40 de la Paris a înregistrat o scădere de 2% față de închiderea de vineri, semnalând lipsa de încredere a investitorilor în viitorul imediat al guvernării franceze.