Prețurile la alimente diferă semnificativ de la o țară la alta în Europa, iar România se află în prim-planul clasamentului. Deși mâncarea este mai ieftină aici decât media Uniunii Europene, românii ajung să cheltuiască o parte mult mai mare din bugetul familiei pentru alimente.

Prețurile la alimente diferă semnificativ de la o țară la alta în Europa FOTO: Shutterstock

Alimentele reprezintă una dintre cele mai mari cheltuieli ale gospodăriilor din Europa. La nivelul Uniunii Europene, acestea consumă în medie aproximativ 11,9% din bugetul unei familii, însă în unele țări, precum România, ponderea poate ajunge până la 20%.

Prețurile alimentelor diferă semnificativ de la o țară la alta. Pentru a le compara, Eurostat utilizează indicele nivelului prețurilor la alimente. Dacă un coș mediu de produse alimentare în UE este evaluat la 100 de euro, indicele arată cât ar costa același coș în fiecare țară. Un nivel peste 100 indică prețuri mai mari decât media europeană, iar un nivel sub 100 arată prețuri mai mici.

Potrivit datelor Eurostat pentru anul 2024, România are cel mai scăzut nivel al prețurilor la alimente din Uniunea Europeană . Un coș standard de produse alimentare costă aici 74,6 euro, cu 25,4% mai puțin decât media UE. La polul opus se află Luxemburg, unde același coș ajunge la 125,7 euro, cu 25,7% peste media europeană.

Cele mai ieftine și cele mai scumpe țări din Europa

La nivel european, cea mai ieftină țară pentru alimente este Macedonia de Nord, stat candidat la UE. Acolo, un coș alimentar standard costă 73 de euro, cu 27% mai puțin decât media UE. Elveția este cea mai scumpă țară, cu prețuri la alimente cu 61,1% peste media europeană, același coș ajungând la 161,1 euro.

După Elveția, în topul celor mai scumpe țări se află și alte două state membre ale Asociației Europene a Liberului Schimb (EFTA): Islanda, cu un coș de 146,3 euro, și Norvegia, cu 130,6 euro. Aceste țări nu fac parte din UE, dar cooperează strâns cu blocul comunitar în special în domeniul comerțului.

În Uniunea Europeană, prețurile alimentelor sunt cu cel puțin 10% peste media UE și în Danemarca, Irlanda, Franța, Austria și Malta. În schimb, Europa de Sud-Est și Balcanii de Vest au, în general, cele mai mici prețuri la alimente.

Pe lângă România și Macedonia de Nord, sub media UE se află și Turcia, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru și Bulgaria. Serbia și Albania au, de asemenea, prețuri mai mici decât media europeană. Dintre cele patru mari economii ale UE, Italia și Germania depășesc media, în timp ce Spania este cu 5,4% mai ieftină decât aceasta.

România, printre țările cu cele mai mici prețuri la alimente din UE FOTO: Euronews

De ce contează diferențele de preț

Ilaria Benedetti, profesor asociat la Universitatea din Tuscia, explică faptul că diferențele sunt influențate de factori structurali precum costurile de producție , integrarea lanțurilor de aprovizionare și expunerea la șocuri globale.

„Economiile mici și foarte deschise, adesea cu monede supuse unor fluctuații mai accentuate, au resimțit mai puternic transferul creșterii costurilor cu energia și inputurile agricole în timpul pandemiei și al conflictului Rusia-Ucraina”, a declarat ea pentru Euronews .

Benedetti subliniază că aceste diferențe de preț sunt importante pentru că impactul lor depinde de cât de mult din bugetul unei familii este alocat alimentelor. „În mai multe țări din Europa de Est și de Sud-Est, mâncarea reprezintă peste 20% din cheltuielile gospodăriilor, în timp ce în economiile cu venituri mai mari această pondere este, de regulă, sub 12%. Ca urmare, aceeași creștere de preț are consecințe mult mai grave acolo unde veniturile sunt mai mici”, a adăugat ea.

Rolul salariilor și al taxelor

Alan Matthews, profesor la Trinity College Dublin, spune că principala explicație pentru diferențele de preț este nivelul veniturilor. „Cel mai important motiv este diferența de venituri și salarii”, a declarat el pentru Euronews Business.

În țări cu salarii medii ridicate, precum Danemarca sau Elveția, și prețurile alimentelor sunt mai mari, deoarece costurile cu forța de muncă din agricultură, procesare și comerț sunt transferate către consumatori. „Diferențele de taxare, în special TVA-ul aplicat alimentelor, explică și ele o parte din variații”, a mai spus Matthews, menționând că unele state, precum Irlanda, aplică un TVA redus sau chiar zero la alimente, în timp ce altele, cum este Danemarca, folosesc cota standard.

Preferințele consumatorilor joacă, de asemenea, un rol important. În Europa de Nord și de Vest, consumatorii pot opta mai frecvent pentru produse bio, premium sau de marcă , ceea ce influențează nivelul general al prețurilor.

Ce înseamnă asta pentru securitatea alimentară

Jeremiás Máté Balogh, profesor asociat la Universitatea Corvinus din Budapesta, atrage atenția asupra implicațiilor pentru securitatea alimentară. „Deși țările cu venituri ridicate pot absorbi niveluri mai mari ale prețurilor, gospodăriile cu venituri mici din Europa Centrală și de Est se confruntă cu o povară disproporționată, chiar dacă prețurile nominale la alimente sunt mai mici”, a explicat el pentru Euronews.

Indicele Eurostat nu ține cont de veniturile gospodăriilor, astfel că nivelurile de preț nu sunt ajustate în funcție de accesibilitate. De exemplu, deși alimentele sunt scumpe în Danemarca, veniturile disponibile sunt mai mari, ceea ce le permite oamenilor să își permită mai mult, inclusiv produsele de bază.