Cel puțin șase orașe din România vor scăpa în acest an de o mare parte din traficul greu, odată cu finalizarea lucrărilor la noile centuri rutiere și la porțiunile de drumuri expres din jurul lor: Turda, Biharia, Făgăraş, Zalău, Mizil și Comarnic.

DEx Turda - Tureni. Foto: CJ Cluj

La începutul lunii iulie este așteptată inaugurarea tronsonului rutier Turda - Tureni, parte a Drumului Expres DEx4 Turda–Dej, o șosea de mare viteză, cu o lungime de cinci kilometri, care va lega Autostrada Transilvania de șoseaua Cluj Napoca - Turda, în nodul rutier Tureni, și care va scoate traficul greu din municipiul Turda.

„Reprezentantul DIMEX, în calitate de antreprenor general, a subliniat faptul că partea carosabilă a Drumului Expres va fi finalizată și dată în folosință la 1 iulie 2025, în timp ce lucrările adiacente vor continua până la 25 iulie 2025”, a informat recent Prefectura județului Cluj, în urma unei vizite pe șantier.

Lucrările la cei cinci kilometri ai șoselei de mare viteză, care va scoate o parte din traficul greu din Turda – respectiv camioanele care tranzitează municipiul dinspre Alba spre Cluj-Napoca, spre centura din zona Aeroportului – au început în toamna anului 2023. Investiția depășește 562 de milioane de lei (fără TVA), cu finanțare asigurată prin Programul Transport 2021-2027.

Noua șosea, realizată de o asociere de constructori români și spanioli condusă de Dimex 2000 SRL, va avea două benzi de circulație pe sens (cu o lățime de 3,5 metri fiecare), acostamente de 2,25 metri și un spațiu median de 3 metri, echipat cu separatoare de sens. Totodată, proiectul include un total de șapte poduri și viaducte. Lungimea principală a drumului expres este de cinci kilometri, iar bretelele de legătură cu DN1 și A3 vor totaliza zece kilometri.

Imaginea 1/14: Drumul expres Turda Tureni Foto Prefetura județului Cluj (4) jpg

„Drumul Expres Tureni este o investiție strategică ce va aduce beneficii multiple județului Cluj, de la optimizarea traficului și îmbunătățirea siguranței, până la stimularea dezvoltării economice și creșterea calității vieții cetățenilor”, a transmis Prefectura Județului Cluj.

Șosele de centură așteptate în 2025

Lucrările la șoseaua de centură a municipiului Făgăraș (video) au fost finalizate, după mai mulți ani, iar noua centură, construită pe locul unui drum tehnologic pe malul Oltului, este aproape de inaugurare.

„Am finalizat lucrările înainte de termenul stabilit, undeva în toamnă. Se pare că mai sunt două mici lucrări ale Transgaz și Distrigaz, dar acestea nu țin de Ocolitoare. La Distrigaz, de exemplu, este o cuplare la rețea. După cum ați văzut, se poate circula pe Ocolitoare“, a declarat Mihai Pătrașcu, responsabil de lucrări la Ocolitoarea Făgărașului din partea firmei Strabag, potrivit ziarului local Monitorul de Făgăraș.

Varianta de ocolire a Făgărașului se desprinde din DN1 la km 232+324 și se închide în DN1 la km 236+820. Lungimea centurii este de 5,9 kilometri. Centura este construită pe locul unui drum tehnologic.

În stadiu avansat se află și lucrările la centura Biharia, comună învecinată municipiului Oradea din județul Bihor.

„Lucrările la Centura Biharia, care va scoate traficul greu din interiorul localității Biharia, au ajuns la un stadiu fizic de peste 70%. În ultimele zile s-a finalizat turnarea stratului de binder pe toată porțiunea centurii de 5,6 kilometri. Stratul de binder este al doilea strat de asfalt din cele trei care vor fi în total”, a informat, recent, Consiliul Județean Bihor.

Centura Biharia va fluidiza traficul la ieșirea din Oradea spre Marghita și Satu Mare, va reduce numărul accidentelor pe DN19 și va diminua poluarea în localitatea Biharia, au adăugat reprezentanții instituției. În același proiect cu Centura Biharia este inclus și drumul de legătură dintre localitatea Paleu și Centura Biharia, cu o lungime de 3,1 kilometri. La acesta, stadiul fizic este mai redus, însă finalizarea investiției este așteptată tot în acest an.

De peste 15 ani se lucrează la centura Zalău. V arianta ocolitoare a municipiului reprezintă un tronson de circa 5,5 kilometri, care urmează să completeze actuala șosea de centură a Zalăului – o primă parte de 8 kilometri, fără prea mare utilitate în lipsa construirii segmentului dintre Aghireș și drumul național Zalău-Cluj Napoca. Al doilea tronson, început în 2021, cuprinde cinci viaducte, cinci poduri și două intersecții tip giratoriu la fiecare capăt, iar finalizarea lucrărilor este prevăzută în acest an.

Centura orașului Mizil, cu o lungime de aproape 7,5 kilometri, ar putea fi inaugurată la sfârșitul lunii august, potrivit Consiliului Județean Prahova, peste 80% din lucrări fiind deja realizate.

Lucrările la varianta ocolitoare a orașului Comarnic, în lungime de aproape șase kilometri, au început în 2023. Tronsonul, necesar pentru fluidizarea circulației pe DN1 – Valea Prahovei, trebuie finalizat în acest an.

Centurile au eliberat orașele de traficul greu

În România, construcția primelor centuri ocolitoare ale orașelor mari a început în anii 2000. Pitești, Constanța, Sibiu, Craiova, Cluj-Napoca s-au numărat printre primele localități mari cu centuri de autostradă sau drumuri expres. În Arad, la sfârșitul anului 2024 a fost finalizat complet inelul de centură al municipiului.

În Timișoara, în 2024 a fost finalizat al doilea dintre cele trei tronsoane ale inelului de centură al municipiului, cu o lungime totală de 50 de kilometri, rămânând de executat circa 14 kilometri de șosea de mare viteză.

Potrivit estimărilor publicate de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, până în 2026, vor trebui finalizate lucrările la Autostrada A0 - Centura Capitalei. Inelul de autostradă va avea o lungime de 101 de kilometri, din care peste jumătate sunt deja deschiși traficului rutier.