Primul EȘEC MILITAR al ţarului Putin, în Siria
Se împlinesc două luni de când armata rusă a declanşat raidurile aeriene în Siria cu scopul declarat oficial de a distruge organizaţia jihadistă Statului Islamic,dar de fapt pentru a-l salva pe aliatul său, preşedintele sirian Bashar al-Assad. Până acum lui Vladmir Putin nu-i ies jocurile aşa cum doreşte şi are pierderi şi pe câmpul de luptă şi pe cel diplomatic.
Ziua de 24 noiembrie a fost cea mai neagră pentru contingentul militar rus din Siria. Pentru prima dată, Rusia a recunoscut pierderea unor militari din rândul trupelor ruse care iau parte la operaţiunea de pe teritoriul sirian. Moartea militarilor ruşi a fost anunţată oficial de către şeful Direcţiei Operaţiunii al Statului Major General, generalul Serghei Rudskoi.
Potrivit lui, pe teritoriul sirian Rusia au pierit marţi doi militari. Moartea lor are legătură cu incidentul aviatic în care un bombardier Su-24 a fost doborât de două F-16 ale armatei turce, la graniţa dintre Siria şi Turcia, într-o zonă aflată sub controlul turkmenilor sirieni.
Pentru că în afară de unul dintre piloţii de pe Suhoi, marţi şi-a mai pierdut viaţa în Siria şi un militar rus care a luat parte la operaţiunea specială pentru căutarea piloţilor militari care s-au catapultat din avionul doborât de aparatele de luptă turceşti. Rusia a trimis două elicoptere militare de tip Mi-8 în Siria pentru căutarea piloţilor avionului Suhoi Su-24. „Unul dintre elicopterele implicate în operaţiune a fost avariat din cauza atacurilor insurgente şi a efectuat o aterizare de urgenţă. Un militar rus a murit“, a anunţat Ministerul rus al Apărării.
În urmă cu o lună, Turcia a doborât o dronă rusească. Iar analiştii cred că acest bombardier avea misiunea de a-i bombarda pe cei circa 5000-9000 de luptători vorbitori de limba turcă care luptă împotriva forţelor guvernamentale siriene, şi nu poziţii ale Statul Islamic . În ultimele săptămâni, luptătorii turkmeni au fost intens atacaţi de forţele ruse şi cele iraniene.
După atacurile teroriste de la Paris şi în urma discuţiilor din cadrul summitului G20 de la Antalia, Ankara şi Washingtonul au convenit să intensifice acţiunile aeriene comune în spaţiul aerian sirian. Această operaţiune aeriană a fost planificată pentru a sprijini luptătorii tereştri, precum Armata Siriană Liberă şi turcmenii. Sirienii, ruşii şi iranienii i-au atacat puternic pe combatanţii turcmeni, ceea ce a dus la un răspuns dur din partea Turciei.
Alte pierderi
„Atacurile aeriene ale lui Putin au început în urmă cu aproape două luni furtunos. De atunci, avioanele ruseşti s-au aflat aproape continuu pe cerul Siriei, apoi au primit ordin şi navele de război din Marea Caspică să lanseze rachete de croazieră spre Siria, de ziua de naştere a lui Putin – 7 octombrie. Aproape zilnic, Statul Major General rus prezintă cu mândrie victoriile militare ale Rusiei. La ultimul bilanţ din 17 noiembrie, statul major ar armatei ruse anunţa 4.111 ţinte lovite într-un număr de 2.289 raiduri şi distrugerea a 562 posturi de comandă, 64 de tabere de armament şi 54 de ateliere de producţie de muniţie. Dar în realitate , pe câmpul de luptă, dar şi pe cel diplomatic se înregistrează tot mai multe înfrângeri.
În loc de ofensiva de succes a trupelor lui Assad, internetul s-a umplut de filme cu tancuri ruseşti arzând, distruse de compexele mobile anti-tanc TOW, livrate de Arabia Saudită, scrie „Die Zeit“. Iar unul dintre comandanţii rebelilor se lauda în „The Daily Beast“ că luptătorii săi au nimicit într-o singură noapte 23 de tancuri ruseşti. Într-una din interceptările radio realizate de rebeli, un general rus îi critică pe colegii săi sirieni. Generalul rus spunea că armata siriană este atât de slabă încât nu este în stare nici măcar să menţină poziţiile în teritoriile ocupate, şi că, în curând, va apărea o nouă problemă. Militarul s-a referit probabil, susţin analiştii, la livrarea către rebelii sirieni a sistemelor mobile de rachete anti-aeriene, cu care vor putea doborî avioanele şi elicopterele ruseşti, până acum de neatins în Siria.
Un eşec răsunător au suferit generalii lui Assad şi atunci când, beneficiiind de ajutorul bombardierelor ruse, au încercat să cucerească oraşul Alep. Rezultatul acestui atac a fost 120 de mii de noi refugiaţi şi distrugerea a şase spitale, notează „Die Zeit“.
Creşte nervozitatea şi în tabara celui de-al doilea aliat al lui Assad – Iranul. Rebelii sirieni susţin că în Latakia au avut loc conflicte între ofiţerii iranieni şi cei sirieni. Mai mult, pe site-uri iraniene sunt critici cu privire la implicarea armatei în operaţiunile la sol din Siria. Până acum au fost ucişi în luptele din Siria Iranul a pierdut doi generali, doi ofiţeri, zeci de soldaţi ai „Gărzii Revoluţionare”, inclusiv fostul bodyguard al ex-preşedintelui Mahmoud Ahmadinejad, notează „Die Zeit“.
La eşec în dreptul Rusiei se poate adăuga şi atentatul terorist revendicat de Statul Islamic asupra unui avion de pasageri rus ce făcea lăgătura între staţiunea turistică egipteană Sharm el-Sheikh şi Sankt Petersbourg şi în care şi-au pierdut viaţa 224 de ruşi.
Eşec şi pe câmpul diplomatic
Înainte de a interveni militar în Siria, în septembrie, Rusia pleda pentru crearea unei coaliţii internaţionale bazate pe armatele siriană şi irakiană. Vladimir Putin dorea ca această coaliţie să includă în special ţările din regiune precum Iranul, Arabia Saudită şi Turcia.
După atentatele din Paris, din 13 noiembrie, şi implicarea în creştere a Franţei în dosarul sirian, preşedintele rus a sperat că ideea sa de coaliţie are şanse tot mai mari. Dar, după incidental militar de la graniţa turcă-siriană , cum ar putea Turcia şi Rusia, care s-a simţit „înjunghiată în spate“, să participe împreună la o coaliţie militară în Siria, se întreabă Bloomberg.
Chiar şi unii analiştii ruşi spun că Vladimir Putin a pescuit în ape tulburi şi a dat dovadă de exces de încredere. Acum, i se reaminteşte că acest conflict din Siria, înainte de a fi o criză internaţională, este o criză regională în care Turcia, independent de marile puteri, joacă rolul său.
Aceşti experţi, citaţi de AFP, notează că Turcia era agasată de multă vreme de bombardamentele ruseşti în nord-vestul Sirei, în apropiere de graniţa cu Turcia, acolo unde trăieşte o minoritate turcofonă.
Putin a ignorant interesul Turciei
„Caracterul riscant al ingerinţei în afacerile siriene era evident de la început. Trebuie să fii nebun să îţi imaginezi că a interveni într-un război civil, după ceea ce s-a întamplat în Orientul Apropiat în ultimii 15 ani, se va dovedi uşor“, spune analistul Fedor Lukianov. Expertul militar independent Pavel Felghenhauer spune că „au fost subestimate şi riscurile şi duşmanul“.
„Este evident că Rusia nu a luat în calcul nici interesele Turciei, nici situaţia din Orientul Apropiat, nici complexitatea conflictului dintre suniţi şi şiiti, nici faptul că nu totul se decide la Washington“.
Dintre vecini, Turcia are cea mai lungă frontieră comună cu Siria, iar speranţele preşedintelui turc Recept Erdogan de a juca un rol cheie în rezolvarea conflictului din ţara vecină şi a pune capăt crizei refugiaţilor care destramă Europa păreau date peste cap de amestecul Rusiei.
Intervenţia militară a Moscovei, petrecută la sfârşitul lunii septembrie a luat prin surprindere coaliţia internaţională condusă de Statele Unite.
Raidurile aeriene ale ruşilor au vizat mai puţin ţinte ale grupării jihadiste Statul Islamic, şi mai mult ale rebelilor care lupta împotriva trupelor regimului al Assad, iar NATO a refuzat din start să îşi coordoneze atacurile aeriene cu cele ale ruşilor.
Un atentat al unui terorist sinucigas al Statului Islamic a ucis peste 100 de persoane în Ankara, pe 10 octombrie, în vreme ce forţele de securitate ale Turciei erau ocupate cu contracararea pericolului reprezentat de extremiştii kurzi din PKK.
Dar, „dacă este să aleagă între combaterea Statului Islamic şi cea a grupării PKK, Turcia va alege ultima variantă, pe motiv că Partidul Muncitoresc al Kurzilor reprezintă o ameninţare la securitatea sa naţională“, spune Sami Nader, directorul Institutului Levantin de Afaceri Strategice din Beirut.
Dar, deznodamantul conflictului din Siria depinde acum din ce în ce mai mult de deciziile viitoare pe care le vor lua oficialii turci, crede Kamran Bokhari, lector în probleme de Securitate naţională în cadrul Universităţii din Ottawa, citat de Bloomberg. „Turcia este principalul actor care va determina viitorul Siriei.
Statele Unite se bazează pe Ankara pentru a gestiona problema siriană pe termen lung. Chiar dacă Turcia manifestă scepticism în faţa acestui rol principal, realitatea îi va face pe liderii de la Ankara să se implice şi mai mult în problemă pe măsură ce timpul va trece“, crede Bokhari.
Posibil război turco-iranian
Politologul american Edward Luttwak susţine că „acesta este, probabil, începutul conflictului dintre Turcia şi Iran”. Il Giornale notează, citându-l pe specialistul american, că „Teheranul este autorul strategiei lui Assad. Pentru Iran, preşedintele Siriei este esenţial, exact cum sunt cei din Hezbollah. Este axa şiită. Acum, ruşii intră în Siria pentru a-l sprijini pe Assad şi turcii doboară un avion rusesc. Toate acestea vor duce la un război între Turcia şi Iran”. citeste totul despre: s
