Primul muzeu religios din Republica Moldova înfiinţat la Mănăstirea Căpriana, în parteneriat cu Complexul Muzeal Naţional Iaşi (GALERIE FOTO)

Primul muzeu religios din Republica Moldova înfiinţat la Mănăstirea Căpriana, în parteneriat cu Complexul Muzeal Naţional Iaşi (GALERIE FOTO)

Primul muzeu religios din Republica Moldova a fost înfiinţat la Mănăstirea Căpriana, în baza unui proiect transfrontalier derulat de instituţia de cult şi Complexul Muzeal Naţional ''Moldova'' din Iaşi.

Muzeul "Sfântul Ierarh Gavriil" cuprinde o colecţie de piese textile vestimentare, fragmente de încălţăminte din piele şi obiecte de cult din metal, care au fost descoperite în anul 2016 la Mănăstirea Căpriana, ca urmare a deshumării fostului mitropolit al Chişinăului şi Hotinului, Gavriil Bănulescu-Bodoni, în contextul procedurii de canonizare. Artefactele ecleziastice au fost salvate prin lucrări de conservare şi restaurare efectuate de specialiştii Centrului de Cercetare şi Conservare - Restaurare din cadrul Complexului Muzeal Naţional "Moldova" Iaşi.
 

Foto: (c) CRISTIAN LUPAŞCU / AGERPRES FOTO


"Muzeul este unic şi pentru România, pentru că, din cunoştinţele mele, muzeu cu obiecte religioase din săpătură arheologică nu avem în România. Este este un muzeu dedicat veşmintelor liturgice din săpături arheologice. Noi avem muzee de acest fel în România, dar obiectele provin din colecţii personale. Este una să restaurezi un obiect dintr-o colecţie muzeală şi este altceva să restaurezi un proiect din săpătură arheologică. De asta, piesele sunt extrem de valoroase şi muzeul este, la fel, extrem de valoros", a declarat miercuri, la conferinţa de închidere a proiectului, restauratorul Mariana Gugeanu de la Complexul Muzeal Naţional "Moldova".

La rândul său, stareţul Mănăstirii Căpriana, arhimandritul Filaret Cuzmin, susţine că înfiinţarea muzeului dedicat fostului mitropolit al Chişinăului şi Hotinului, Gavriil Bănulescu-Bodoni, reprezintă o oportunitate pentru toţi credincioşii care trec pragul mănăstirii de a se informa cu privire la viaţa acestuia.
 

Foto: (c) CRISTIAN LUPAŞCU / AGERPRES FOTO


"Socotim, mai întâi de toate, că este mila lui Dumnezeu, îngăduinţa Sfântului şi o binecuvântare pentru noi, atât mănăstirea, cât şi pentru toţi ceilalţi care pot veni în Mănăstirea Căpriana şi, deschizându-se uşile muzeului, să poată vedea cum s-a îmbrăcat Sfântul Gavriil cu 200 de ani în urmă", a afirmat arhimandritul Filaret Cuzmin.
 

Foto: (c) CRISTIAN LUPAŞCU / AGERPRES FOTO


Proiectul transfrontalier, derulat în comun de Complexul Muzeal Naţional "Moldova" din Iaşi şi Mănăstirea Căpriana, este intitulat "Enhancement of Capriana Monastery for the Promotion of the Unique Ecclesiastic Heritage by Cross-border Cooperation and Digitization" (Revitalizarea Mănăstirii Căpriana pentru promovarea patrimoniului ecleziastic unic prin cooperare transfrontalieră şi digitalizare), fiind finanţat în cadrul Programului Operaţional Comun România - Republica Moldova 2014-2020, prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate.

Valoarea totală a proiectului a fost de 109.760 euro, din care 97.760 euro a reprezentat grantul din fonduri europene, iar 11.000 euro a reprezentat cofinanţarea din partea celor două instituţii.

 

Foto: (c) CRISTIAN LUPAŞCU / AGERPRES FOTO


"Vreau să vă spun că restaurarea acestor artefacte deosebit de valoroase, dar aflate într-o stare precară de conservare, au fost finanţate de către părintele arhimandrit, pentru care îi mulţumim şi cred că cei care calcă astăzi pragul muzeului (...) trebuie să se gândească că, dacă nu era această dăruire a domniei sale în ceea ce priveşte aducerea în faţa publicului a acestor artefacte, acest muzeu nu ar fi fost astăzi şi nici acest proiect. Proiectul acesta l-am depus în speranţa ca aceste artefacte să nu rămână într-un depozit, ci să poată fi etalate în vitrine adecvate şi care să poată să prezinte vestimentaţia acestor mitropoliţi de acum 200 de ani", a precizat şefa Centrul de Cercetare şi Restaurare-Conservare a Patrimoniului Cultural din cadrul Complexului Muzeal Naţional "Moldova" Iaşi, Maria Geba.

 

Foto: (c) CRISTIAN LUPAŞCU / AGERPRES FOTO


Proiectul a vizat conservarea, valorificarea şi promovarea turistică a patrimoniului ecleziastic unic, cu valoare istorică, patrimoniu cultural transnaţional comun, prin înfiinţarea, la Mănăstirea Căpriana, a primului muzeu religios care deţine un patrimoniu ecleziastic descoperit în cadrul cercetărilor arheologice şi prin realizarea, în cadrul Complexului Muzeal Naţional "Moldova" Iaşi, a unei expoziţii virtuale permanente, în vederea creşterii numărului de turişti.

 

Foto: (c) CRISTIAN LUPAŞCU / AGERPRES FOTO


Au mai fost organizate, în cadrul proiectului, cursuri de instruire şi formare în domeniul conservării şi valorificării muzeale a patrimoniului ecleziastic arheologic, un simpozion internaţional, dar şi activităţi comune de promovare.

Gavriil Bănulescu-Bodoni este primul conducător al Bisericii din Basarabia. A ajuns la cârma ei în 1813, la un an după ce provincia a fost anexată de Imperiul Rus. Mitropolit, om de cultură şi scriitor ecleziatstic, Bănulescu-Bodoni a contribuit la perpetuarea ortodoxismului în regiune şi la promovarea literaturii bisericeşti în limba română.
 

Foto: (c) CRISTIAN LUPAŞCU / AGERPRES FOTO


Mitropolitul, cu numele său de mirean Grigorie, s-a născut în anul 1746 în Bistriţa, într-o familie de nobili ruinaţi, care ulterior s-au refugiat în teritoriul dintre Prut şi Nistru. A făcut studii în Transilvania, apoi la Academia duhovnicească din Kiev, la şcolile greceşti din Patmos, Smirna şi la Mănăstirea Vatopedu de la Muntele Athos.

A fost profesor de limba greacă, ieromonah şi predicator la catedrala mitropolitană din Iaşi. Între anii 1793-1803 a fost Mitropolit al Poltavei, după care şi al Kievului, iar în 1808 a fost numit exarh al Bisericii din Moldova şi Ţara Românească, în perioada în care ambele principate erau sub administraţia Imperiului Rus. Şase ani mai târziu, printr-un ordin al ţarului, Bănulescu-Bodoni este numit în fruntea Arhiepiscopiei Basarabiei, cu reşedinţa la Chişinău, unde a înfiinţat şi un seminar teologic.
 

Foto: (c) CRISTIAN LUPAŞCU / AGERPRES FOTO


În perioada păstoririi sale la Chişinău au fost construite peste 200 de biserici. A murit pe 30 martie 1821, fiind înmormântat la Mănăstirea Căpriana. A fost canonizat în 2016.

 

Foto: (c) CRISTIAN LUPAŞCU / AGERPRES FOTO


Mănăstirea Căpriana este una dintre cele mai vechi lăcaşe creştine din Republica Moldova. Situată la aproximativ 42 de kilometri nord de Chişinău, aceasta a obţinut în 1429 statutul de mănăstire domnească.

În perioada 1812-1813, Mănăstirea Căpriana a fost reşedinţă eparhială, subordonată direct mitropolitului Chişinăului şi Hotinului, care la acea vreme era Gavriil Bănulescu-Bodoni. AGERPRES/(A, AS - autor: Cristian Lupaşcu, editor: George Onea, editor online: Gabriela Badea) 

 

* Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO 

Trimite pe WhatsApp


Citește și:

populare
astăzi

1 De citit! / O fostă agentă a Secret Service dezvăluie ce i-a spus Putin lui Bush, în 2008, la București

2 „Ce ne va trimite data viitoare? Perne?” / Vitali Klitschko, „fără cuvinte” după ajutorul militar promis de Germ…

3 N-au leac! / Priviți ce hartă le-au prezentat ucrainenii americanilor!

4 VIDEO Încă o dovadă că USR este doar un hârdău de rahat care încă n-a explodat

5 De belea! Alexandra Stan, din ce în ce mai fierbinte! Să nu dea iar în clocot...