Centrele multor orașe au fost decorate cu fântâni arteziene muzicale care ocupă suprafețe mari în peisajul urban. Unele au costat milioane de euro, iar inaugurările au fost adesea spectacole electorale, cu politicieni, preoți și concerte. În timp, artezienele au devenit poveri pentru buget.

Nu a trecut mult timp de la inaugurarea artezienelor moderne, cu jocuri de lumini și simfonii, până când cheltuielile tot mai mari alocate funcționării lor și starea acestor construcții au început să îngrijoreze comunitățile.

Costurile ridicate de întreținere, frecventele probleme tehnice, risipa de apă, curățenia precară, actele de vandalism, scăldatul în fântâni pe timpul verii sau nepotrivirea acestora în decorul urban au generat nemulțumirea multor localnici. Reparațiile unor fântâni au costat sute de mii de euro din bugetele locale și au întâmpinat dificultăți, în timp ce altele, precum cea din Deva, au fost lăsate în stare de degradare.

Arteziana din Deva, pusă pe butuci

Fântâna arteziană din centrul municipiului Deva (video) ocupă o suprafață de 400 de metri pătrați și a fost inaugurată în 2012, înaintea alegerilor locale. Arteziana muzicală a fost inclusă într-un proiect de modernizare a Pieței Victoria din Deva, estimat la peste 2,5 milioane de euro și finanțat din fonduri europene.

Autoritățile promiteau spectacole muzicale și jeturi impresionante de apă, de peste opt metri înălțime, iar fântâna a devenit rapid punctul de atracție al verii în Deva.

În anii următori, însă, aceasta a început să se degradeze și a fost oprită de mai multe ori pentru reparații. În 2025, nu a mai fost pornită, iar starea în care a ajuns i-a dezamăgit pe localnici. Arteziana seamănă acum cu un lac artificial, verde, în care apa băltește peste șirurile de duze și instalații metalice nefuncționale. Unii deveni spun că nu va mai trece mult timp până când vor apărea broaștele (video din anii trecuți, când funcționa).

„Costul pe care îl plătesc cetățenii care votează îmbrățișările, pupăturile, mărțișoarele, garoafele și glumele politicienilor care le promit vrăjeală în locul muncii, seriozității, realismului și al unor proiecte sănătoase, menite să aducă plusvaloare, nu doar încântare, este mereu unul dureros”, spune un localnic nemulțumit.

Cheltuielile necesare reparațiilor și repunerii în funcțiune a artezienei din Deva depășesc 200.000 de euro, potrivit administrației locale.

„Au fost foarte multe discuții referitoare la starea actuală a fântânii arteziene, la faptul că nu au fost efectuate lucrări de mentenanță, nici la partea de instalații, nici la gresia de pe pereții fântânii. Problema este că am constatat degradarea inclusiv a hidroizolației, pe lângă instalațiile învechite, care nu au fost reabilitate. Am cerut să se întocmească devizele pentru reparații și am constatat că avem nevoie de peste 200.000 de euro”, a declarat recent Lucian Rus, primarul municipiului Deva.

Unii deveni au solicitat chiar reconfigurarea artezienei, pe care o consideră supradimensionată și costisitoare. Potrivit primarului, fântâna nu va fi desființată, fiind considerată un simbol al Devei.

Reparații costisitoare la fântâna cinetică a Reșiței

Fântâna cinetică inaugurată în 1984 în centrul civic al municipiului Reșița a devenit un reper al localității. Arteziana a fost realizată de sculptorul Constantin Lucaci (1923 - 2014), din oțel inoxidabil, fiind un monument care îmbină arta cu ingineria, amintind de tradiția îndelungată a orașului, în metalurgie și hidroconstrucții.

Artistul originar din Bocșa (Caraș - Severin) a realizat nouă astfel de fântâni (cu piese în mișcare), care au fost amplasate în Constanţa Drobeta - Turnu Severin, Vaslui, Reşiţa, Brăila, Giurgiu și Alba Iulia. Toate au devenit atracțiile orașelor care le găzduiesc, însă în unele cazuri costul întreținerii și reparațiilor necesare este dificil de suportat de administrațiile locale.

În 2024, municipalitatea din Reșița a alocat două milioane de lei pentru reabilitarea fântânii, un proiect început în 2022, dar întrerupt timp de aproape doi ani. În prezent, arteziana din centrul orașului, acum modernizată, a redevenit una dintre atracțiile Reșiței.

Arteziana sfințită de preoți

Din 2019, trei fântâni arteziene împodobesc Piața Regele Ferdinand din municipiul Hunedoara. Zona din Centrul civic a fost reabilitată cu fonduri europene, printr-o investiție de circa două milioane de euro din care jumătate au însemnat construcția artezienei muzicale din fața Casei de cultură (video).

În 2019, un sobor de preoți a sfințit fântâna care ocupă o suprafață de 350 de metri pătrați și un diametru de 21 de metri. În cei peste cinci ani de la inaugurarea ei, timpul a lăsat semne pe structura acesteia.

Marmura cu care a fost împodobită arteziana muzicală s-a degradat, datorită numeroșilor localnici, în special copii, care s-au urcat pe marginile construcției, presiunea apei și jocurile acesteia au fost reduse, iar muzica s-a auzit tot mai rar însoțind jocurile de lumini. Recent, fântâna din Hunedoara a fost repusă în funcțiune, după perioada rece în care a rămas în coservare.

Cele mai spectaculoase fântâni arteziene din România

În septembrie 2018 au fost inaugurate noile fântâni arteziene din centrul Capitalei. Cea mai spectaculoasă este fântâna din Piaţa Unirii, cu patru „ecrane de apă” orientate spre cele patru puncte cardinale. Complexul de 44 de fântâni se întinde pe 1,4 kilometri, de la Piaţa Alba Iulia până la Piaţa Constituţiei. Echipamentele au fost instalate în structurile din perioada comunistă, iar elementul sculptural central a fost păstrat. Investiția s-a ridicat la circa nouă milioane de euro.

Unul dintre cele mai cunoscute locuri de întâlnire din Timişoara este Fântâna Punctelor Cardinale, aproape de Piaţa Unirii. A fost construită în 1978 şi se distinge prin literele care indică punctele cardinale şi intercardinale. Iniţial vopsită în portocaliu, fântâna a fost reabilitată în 2012 şi a primit culorile alb şi albastru, odată cu trecerea la apă recirculată din reţeaua publică. În trecut, apa din foraj, bogată în săruri îi lăsa o tentă maronie, culorile trebuind să mascheze acest efect.

Fântâna arteziană muzicală din centrul Piteştiului a fost inaugurată pe 9 mai 2008, de Ziua Europei. Construită după modelul Bellagio din Las Vegas, are 1.000 de guri de apă şi o orgă de lumini. Muzica este înregistrată de orchestra Filarmonicii din Piteşti. A fost realizată în patru luni şi a făcut parte dintr-o etapă de modernizare a centrului, cu un buget estimat la zece milioane de lei.