Cadrele didactice care dau meditații elevilor de la clasă sau care sunt sancționate cu desfacerea disciplinară a contractului de muncă nu mai pot ocupa posturi didactice în învățământ pentru o perioadă de șapte ani.

Foto: Adevărul

Ministerul Educației a crescut de șapte ori perioada în care profesorii, educatorii și învățătorii cărora le este desfăcut contractul de muncă pe motive disciplinare nu se pot reangaja în sistemul de învățământ.

Conform metodologiei-cadru a Ministerului Educației „cadrele didactice sancționate cu desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă nu pot ocupa posturi didactice/catedre în învățământul preuniversitar de stat pentru o perioadă de șapte ani școlari”, de la 12 luni, cât era în prezent.

Potrivit Legii 198/2023, sunt mai multe abateri disciplinare care pot duce la sancțiunea cu desfacerea contractului de muncă. Trebuie precizat că vorbim de fapte care nu pot fi încadrate la categoria infracțiuni pentru că aceste cazuri sunt de competența organelor de cercetare penală. Concret, conform edupedu.ro , vorbim de faptele de violență fizică și/sau verbală îndreptate împotriva elevilor sau a colegilor, de fapte sau atitudini care pot pune în pericol sănătatea și integritatea fizică sau psihică elevilor, dar și de manifestarea convingerilor politice și prozelitismul religios în spațiul școlar. În plus, profesorii care fac meditații cu elevii din clasele la care predau pot rămâne, la fel, fără catedră timp de șapte ani. În fine, la fel pot fi pedepsite și faptele de natură să aducă atingere imaginii, demnității sau drepturilor copiilor/elevilor și familiilor acestora ori care prejudiciază onoarea și/sau prestigiul unității/instituției, interesul învățământului.

Sancțiuni în trepte

Trebuie precizat că profesorii care se fac vinovați de aceste fapte nu sunt excluși automat din învățământ pentru o perioadă de timp și că sunt mai multe trepte sancțiuni. În ordine crescătoare, vorbim de avertisment scris, de reducerea salariului de bază, cumulat, când este cazul, cu indemnizația de conducere, de îndrumare și control, cu până la 15%, pe o perioadă de 1-6 luni, dar și de suspendarea, pe o perioadă de până la 3 ani, a dreptului de înscriere la un concurs pentru obținerea gradației de merit. Apoi, urmează suspendarea, pe o perioadă de până la 3 ani, a dreptului de a face parte din comisiile de organizare și desfășurare a examenelor naționale și abia la final se poate decide desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.

Salarizare, disciplină și o bună evaluare

Preşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi (FNAP), Iulian Cristache, susține că măsura este una bună și face parte dintr-un proces de reformare a sistemului de învățământ. „Cred că este o măsură potrivită. Acum de ce șapte ani, de ce nu cinci, de ce nu nouă, nu știu. Probabil așa s-a negociat cu sindicatele din sistem. Oricum, este o măsură normală. Așa cum am fost de acord cu o salarizare decentă a cadrelor didactice, la fel putem cere și o disciplină mai mare în sistem. Aceste două elemente, salarizarea și disciplina, alături de o ajustare a nivelului de evaluare pot corecta cu adevărat sistemul educațional fără nicio problemă. Asta este și calea spre un sistem corect de învățământ, de fapt”, a precizat pentru „Adevărul” Iulian Cristache.

Teste psihologice ineficiente

La rândul lui, psihologul clinician Mihai Copăceanu susține că, mai ales pentru evitarea cazurilor grave de violență fizică sau verbală din partea profesorilor mai sunt obligatoriu de luat unele măsuri în sistemul de învățământ. Mai exact, expertul susține că personalul didactic trece prin unele teste psihologice, dar acestea sunt ineficiente, mai ales din punct de vedere calitativ.

„Prin aplicabilitatea lor ele nu pot depista aspecte sensibile ale personalității cadrului didactic care cel mai bine se identifică printr-un interviu clinic. Ce poate fi funcțional, pentru a nu se ajunge la abateri disciplinare, este tocmai existența unor servicii de sănătate mintală pentru profesori, care să sprijine profesorul în momentele critice ale carierei sale. În realitate, în multe cazuri, consilieri școlari sunt receptivi și primesc cadrele didactice pentru scurte ședințe de consiliere, atunci când solicită. Dar iarăși nu este suficient. Consilierii școlari participă de asemenea la ședințele comisiilor de disciplină, tot insuficient. Sunt profesori care se confruntă cu dificultăți psihoemoționale și care ar avea nevoie de tot sprijinul din partea conducerii școlii, a colegilor săi și de servicii de consiliere psihologică, asistență, psihoterapie sau consultanță psihiatrică, ceea ce este absolut normal. Alteori, poate necesită un concediu de odihnă prelungit. Desfacerea contractului de muncă este o sancțiune gravă care se aplică în situațiile grave, însă nu rezolvă cauzele problemelor ci doar eventual îndepărtează un pericol sau o situație de pericol. Eu insist foarte mult asupra realizării unui climat școlar bazat pe respect reciproc, pe bună dispoziție, nondiscriminare, pe siguranță, pe sentimentul apartenenței și mai ales pe sănătatea mintală a tuturor membrilor școlii”, susține psihologul.

Mihai Copăceanu mai spune că aceste măsuri sunt necesare mai ales că la nivelul școlilor, din diferite cauze, există o toleranță ridicată, păguboasă, condamnabilă, nedreaptă și ilegală pe termen lung a unor atitudini și comportamente care încalcă regulamentele școlare și legislația națională în domeniul educației și care afectează integritatea psihică și fizică a elevilor. „Să vă dau cel mai des întâlnit comportament în școală: violența verbală, adică jignirile, umilirile, insultele, amenințările. Tocmai acest lucru trebuie să se schimbe în Romania, și anume să avem o cultură, o atitudine și o viziune sănătoasă a mediului educațional din toate punctele de vedere. Să avem o atitudine de neacceptare a devierilor comportamentale și să reacționăm cu promptitudine și eficiență la primele semne ale unui comportament deviant. Sănătatea mintală a elevilor este importantă, ca de altfel și sănătatea mintală a profesorilor”, a precizat psihologul.