„Noi, fiind un institut de cercetare în domeniul oncologic, lucrăm de câțiva ani de zile, la așa numitele imunoterapii în cancer, care , în principiu, sunt neam cu vaccinarea.

Fiindcă imunoterapia, vaccinarea, înseamnă o manipulare a sistemului imun în așa fel încât el să recunoască cât mai repede și mai bine ceva ce în mod normal nu recunoaște.

Iar în cancer situația este mult mai complicată pentru că celulele canceroase sunt foarte asemănătoare cu celulele corpului și foarte greu de depistat de sistemul imun. În concluzie aceasta înseamnă, în primul rând, să faci celula tumorală mai vizibilă pentru sistemul imun.

În cazurile de îmbolnăviri cu viruși și cu bacterii, lucrurile ar trebui să fie mai simple pentru că acolo întregul angrenaj, întreaga structură este no self.

Astfel, tehnolgia de dezvoltare a vaccinurilor în cancer a evoluat separat și s-a despărțit destul de tare de tehnologia de obținere a vaccinurilor în cazul bolilor infecțioase”, a menționat profesorul Virgil Păulescu pentru  Newsweek România .

Vaccin regional personalizat

Medicul arată că, în timp, au apărut variante de biotehnologii destul de diferite.

„Văzând povestea cu coronavirusul, am luat în considerare că în cazurile Severe Acute Respiratory Syndrome (SARS)  și  Middle East Respiratory Syndrome (MERS) nu s-a obținut nici până în prezent un vaccin, cu toate că au fost colective care au lucrat și lucrează pentru acest lucru.

Noi ne-am pus de la început problema dacă nu cumva aceșt viruși precum SIDA și EBOLA au o particularitate care îi face să nu poată fi combătuți cu vaccinuri obținute după tehnologiile clasice. Altfel spus, tehnologiile clasice de obținere a vaccinurilor în viruși a ajuns la limita posibilităților.

Asta s-a văzut când a apărut SIDA pentru care avem tratament, dar nu avem nici până acum vaccin. S-a văzut și cu EBOLA, cu SARS și cu MERS. E clar că mecanismele clasice de abordare ale vaccinologiei în aceste virusuri nu par să funcționeze”, arată directorul OncoGen

Insititutul OncoGen are deja o experiență serioasă în cancer și are și dotările necesare.

„Văzând asta, și având experiența unei alte abordări, am adaptat cercetarea noastră la bolile infecțioase, la viruși. Trebuie să precizez că în oncologie, în manipularea sistemului imun, așa zisele vaccinuri antitumorale sunt personalizate.

Adică sunt produse pentru fiecare paceint în parte, ținând cont de specificul sistemului imun. Lucrul acesta e posibil în cancer și a dat ceva rezultate, dar trebuie făcut individ cu individ și nici aici nu e clar de ce unii răspund iar alții nu, la aceste vaccinări.

Evident, în caz de epidemii această metodă nu poate fi aplicată, când ai milioane de oameni de vaccinat.

Atunci noi am pus pe piață un concept pe care eu nu l-am mai văzut până acum, dar care este posibil să fie cunoscut și de alții, de vaccinare regional -personalizată.

Și am luat ca exercițiu populația României. Știm care sunt caractristicile imune ale populației României din registrele de transplant. Pentru că atunci când vrei să faci un transplant de la un individ la altul, în special transplantul de măduvă, atunci ai nevoie să cunoști profilul imun și al donatorului și al primitorului.

Acum există registre naționale în toate țările lumii pentru așa ceva. În aceste registre se află caracteristicile imune ale fiecărei populații. Și noi știm că în populația României 30% din indivizi au o anumită carcateristică a sistemului imun, 20% au o altă caracteristică și tot așa.

Astfel se obține un panel de vreo 6-10 proteine specifice sistemului imun care răspunde la diverse provocări. Și acest lucru e caracteristic, în general, Europei. Adevărul este că populația din Europa și populația de origine europeană din America de Nord au cam același background imun.  

Nu putem spune că nu există caracteristici imune la nivel de continente”, a menționat profesorul Virgil Păunescu pentru Newsweek România.

Variantă îmbunătățită pentru România

„Noi am făcut acest exercițiu pentru România și am propus o structură proteică, un amestec de mai multe proteine, care să acopere 90% din populația României. Cu o acoperire de 90% poate fi oprită o epidemie.

Iar acum, pentru că avem acest exercițiu am decis să-l punem pe piață, la liber. Suntem convinși că nu suntem singurul laborator care lucrează la așa ceva, sunt sute, poate mii de laboratoare care lucrează la povestea asta și unele dintre ele au un backgound la fel ca noi, de oncologie.

Am spus ca dacă avem o idee e mai bine să o punem pe piață, să o dezbatem, așa că am publicat-o, la liber, în reviste de specialitate .

Am trimis și în Europa, la prietenii noștri, și în Statele Unite propunerea și toată lumea a zis că este interesantă. Am primit și unele observații pertinente și cât de curând vom scoate versiunea a doua, mai îmbunătățită. Desigur, noi nu scoatem un produs, scoatem un design.

E o chestiune care se bazează strict pe modelare moleculară cu ajutorul programelor informatice de predicție. Astfel, putem spune care sunt proteinele ce ar face obiectul unui vaccin.

Vom scoate cât de curând, apropos și de observațiile pe care le-am primit, o variantă îmbunătățită a acestui vaccin și urmează să comandăm peptidele respective undeva în Europa”, explică profesorul.

Propunere pentru China

OncoGen a contactat un institut din Franța care a fost interesat de o colaborare.

„Între timp, am stat de vorbă cu niște colegi de la Marsilia care vor să colaboreze cu noi. Sunt cercetători în domeniul vaccinurilor pe care-i știm de mai mulți ani și care s-au arătat interesați de o colaborare cu noi pe zona asta și, probabil, cu ei vom colabora ca să obținem peptidele respective, adică baza vaccinului.

După aceea este de văzut cum mergem mai departe pentru că drumul de la teorie la practică este unul foarte lung. De obicei vaccinurile au nevoie de 5-6-10 ani ca să ajungă pe piață din momentul în care vrei să faci un vaccin și știi pentru ce. În situația coronavirusului nu avem timpul ăsta.

Acum lucrăm la a doua variantă pentru populația din România și Europa. Între timp am luat în studiu și profilul genetic al populațiilor din China pentru a le face și lor o propunere, evident, mai elaborată. Acolo populația este mult mai diversă   și ne așteptăm să existe un număr mult mai mare de caracteristici imune de care trebuie să se țină cont și, în final, să iasă un amestec de mult mai multe proteine.

Sigur, mă aștept să existe și alte colective care să fi văzut ce am văzut noi, dar deocamdată noi am ieșit public cu informația pentru a ne consolida prestigiul, capacitatea de a face o ofertă”, a mai spus profesorul Virgil Păunescu.

Prof. Dr. Virgil Păunescu este directorul Institutului OncoGen de Terapii Genice şi Celulare în Tratamentul Cancerului din Timișoara și șeful Departamentului de Științe Funcționale și al disciplinei de Imunologie de la UMF Victor Babeș.