Promisiuni fără acoperire în Sănătate: 96% dintre programe au buget zero
Prevenția, un domeniu care pare prioritizat în noul program de guvernare Foto: Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC)
Înainte de aplicarea oricărei strategii pe termen lung, sistemul sanitar din România se confruntă cu o criză financiară acută, având nevoie stringentă de fonduri pentru a putea funcționa până la finalul anului. deși programul de guvernare propus de cabinetul Luca Niculescu promite o schimbare de paradigmă – axată pe prevenție, apropierea serviciilor medicale de pacient, acces rapid la tratamente, reorganizarea spitalelor și evaluarea performanței pe baza datelor –, multe dintre aceste obiective nu au nici calendar de implementare, nici surse clare de finanțare. Unele măsuri depind direct de banii disponibili la buget, în timp ce altele mizează pe fonduri europene, credite externe sau parteneriate public-private.
Avertismentul pacienților: blocaj iminent și lipsă de fonduri
Deși direcțiile teoretice din document coincid cu solicitările mai vechi ale organizațiilor de pacienți, liderii acestora privesc planul cu scepticism, atrăgând atenția că lipsește baza materială și umană, precum și o metodologie clară de verificare a impactului acestor reforme. Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților (ANPP), consideră că urgența absolută o reprezintă achitarea datoriilor curente, nu planurile pe hârtie.
„De mâine, în primul rând, rectificarea bugetară, pentru că trebuie să plătim datoriile angajate. Vom avea blocaje pe medicament, vom avea blocaje pe foarte multe, până și programul de cancer va fi afectat. Vom avea blocaje pe spitale, spitalele nu mai au cu ce lucra, nu mai au stoc de medicamente și un spital nu mai poate face achiziții. (...) Aproape toate sunt zero, programele naționale, 96% din ele, au buget zero la ora actuală. Nu se pot face achiziții. Și dacă nu faci achiziții, nu ai stocuri de medicamente, de materiale sanitare, nu poți funcționa. Și dacă acum au mai existat niște rezerve, dacă niște spitale au avut venituri proprii, s-au gospodărit altfel și au avut venituri proprii și acum mai au ceva bani pentru luna octombrie, pentru luna noiembrie nu au bani deloc. E zero, zero, zero, zero. Rectificarea este urgența” – Vasile Barbu, președintele ANPP.
Potrivit acestuia, obiectivele din program sunt irealizabile în actualul context: „Tot ceea ce vedeți acolo este inaplicabil, pentru că lipsesc mijloace și lipsesc bani. Ei nu au bani să facă acest lucru”. Făcând trimitere și la o inițiativă legislativă din Senat care vizează accesul generalizat la investigații imagistice de înaltă performanță, Vasile Barbu a catalogat aceste promisiuni drept nerealiste, în condițiile în care există deja liste de așteptare pentru investigațiile uzuale.
„Nu avem bani și sunt deja liste de așteptare pentru celelalte investigații, dar pentru asta! În opinia mea, este un populism deșănțat, o încercare de a ne aburi. Cei care cunoaștem sistemul de sănătate și cunoaștem și resursele, practic pe noi nu ne poate păcăli” – Vasile Barbu, președintele ANPP, pentru „Adevărul”.
Președintele ANPP mai subliniază că măsurile de profilaxie, încercate în trecut și prin medicina de familie sau campanii de vaccinare, ar fi trebuit aplicate de mult timp, dar eșuează în absența unor studii de impact și a registrelor naționale. De asemenea, necompatibilizarea bazelor de date dintre instituții împiedică evaluarea corectă a nevoilor reale, fiind necesară o platformă interactivă, deoarece „degeaba o facem acum, că boala avansează și atunci ne aflăm în alt stadiu și programul de sănătate necesită alte condiții”.
„Nu avem registre. Nu avem o bază reală din care să spunem - da, avem nevoie de atâtea investigații. Sau măcar să se facă prin Institutul de Sănătate Publică în colaborare cu Casa Națională. Casa Națională poate să le pună la dispoziție informații. Dar cineva trebuie să le ia, să le prelucreze, să le gestioneze. Și apoi să facă aceste studii. Să zică, da, măi, uite, pe programul X, să spunem de Neurologie, de accident vascular, trebuie să facem astfel de investigații, astfel de proceduri și ne costă atât” – Vasile Barbu, președintele ANPP.
Problema finanțării istorice și a resurselor umane
O poziție similară are și Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC). Acesta apreciază modul în care programul identifică nevoile din sistem, dar avertizează că, în continuare, bugetele sunt alocate pe baze istorice, nu pe necesități reale, care sunt mult mai mari.
„Sunt două nevoi mari ca să se împlinească exact ce scrie acolo. Dacă vrem să îmbunătățim medicina de familie, sau să aducem medici de familie în comunități, dacă vrem să îmbunătățim garda și să plătim corect și multe alte lucruri, sunt două nevoi principale care trebuie rezolvate: resursa umană și resursa financiară. Acum, în situația în care suntem, cel puțin din perspectiva sistemului de sănătate, fără rectificare bugetară, partea financiară e cea mai importantă” – Radu Gănescu, președintele COPAC.
Reprezentantul COPAC arată că există și măsuri care nu necesită investiții majore, cum ar fi debirocratizarea, însă reformele de substanță se lovesc invariabil de lipsa banilor și de avizele Ministerului de Finanțe.
„Să creăm un circuit mai puțin birocratic, mai scoatem din hârtii, mai creștem accesul pacienților, sunt lucruri care se pot face fără finanțare. Dar dacă vorbim de lucruri generale, simplul fapt că vrem să creștem veniturile celor din gardă e un lucru bun, ne dorim acest lucru, dar toate veniturile crescute presupun finanțare. Ca și medicamentele. Vrem să le aducem cât mai repede, ne dorim acest lucru, că suntem ultima țară din Europa la acces, dar întotdeauna problema accesului a fost corelată cu finanțarea. Avem hotărâri de guvern la ministru, pentru noile molecule, care trebuie aprobate de Ministerul de Finanțe. Dacă Ministerul de Finanțe, cum a făcut în ultimii ani, mai dă și aprobări negative, nu se întâmplă. Avem aceste etape în care ne blocăm de multe ori, pentru că ne întoarcem la lucrurile de bază: oamenii și finanțarea” – Radu Gănescu, președintele COPAC.
Totodată, Gănescu atrage atenția că banii publici ar putea fi economisiți printr-un control mai riguros al cheltuielilor și prin aplicarea legii în zonele cu vulnerabilități:
„Trebuie să controlăm cum cheltuim banii și, acolo unde vedem că sunt disfuncționalități, să aplicăm legislația în vigoare. Nu știu dacă am văzut aplicată vreo legislație în vigoare cu privire la concediile medicale hai să nu spunem false, dar exagerate, în perioada vacanțelor. (...) Finanțăm cel mai puțin, iar din ceea ce finanțăm noi atât de puțin se cheltuie și prost foarte mult” – Radu Gănescu, președintele COPAC.
El mai subliniază necesitatea dialogului cu asociațiile de pacienți și societățile profesionale, dar și nevoia de a actualiza legislația în domeniu:
„Cred că ar fi nevoie ca și soluțiile să fie discutate cu societăți profesionale, cu asociații de pacienți, că poate, cine știe, mai reușim să îmbunătățim lucruri care, cum spuneam, pot fi îmbunătățite fără resurse financiare sau fără a schimba paradigma în sistem. (...) Degeaba ne uităm în alte părți cum au făcut, trebuie să vedem ce ne permite și legislația noastră, care este una birocratică, încărcată, cu o Lege a sănătății foarte veche, care trebuie refăcută. Iară, mi-a plăcut că ne propunem îngrijiri pentru vârstnici la domiciliu și îngrijiri paliative. La ora actuală, personal, eu știu de îngrijiri paliative numai în sistem privat, puțin public. Sunt foarte puține unități publice care au îngrijiri paliative. Îngrijiri la domiciliu, la fel. Dintotdeauna am vrut să dăm îngrijiri la domiciliu, dar nimeni nu o să facă îngrijiri la domiciliu dacă nu este plătit. Deci, indiferent ce luăm și punem, care sunt lucruri foarte bune și foarte corecte și se întâmplă în realitatea de zi cu zi, soluțiile în marea majoritate a cazurilor țin și de partea financiară și de partea umană” – Radu Gănescu, președintele COPAC.
Mutarea accentului dinspre spitale spre medicina primară
Pentru a corecta dezechilibrele semnalate inclusiv de un raport OCDE publicat anul trecut – care arăta că, în 2024, peste 90% din spitale și clinici private de specialitate funcționau în orașe, lăsând mediul rural cu un acces deficitar la servicii de bază –, programul de guvernare propune transferul unei părți importante a îngrijirilor către medicina de familie, ambulatorii și centre comunitare. Planul vizează modernizarea centrelor medicale comunitare integrate din comune și orașe mici, extinderea programului în ambulatoriile de specialitate și acordarea de stimulente pentru medicii care aleg să profeseze în mediul rural.
În cazul medicilor de familie, se dorește revizuirea pachetelor de servicii pentru a prioritiza prevenția și introducerea unui sistem mixt de remunerare (plată per capita, plată per serviciu prestat și bonusuri de performanță). Deși documentul prevede creșterea anuală a ponderii asistenței primare în bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS), nu sunt menționate sumele de referință, țintele procentuale sau alocările bugetare concrete.
Reorganizarea rețelei spitalicești și noi reguli pentru gărzi
În sectorul spitalicesc, guvernul promite ca, în 2027, să elaboreze o hartă națională a nevoilor de sănătate, structurată pe județe și regiuni. În baza acesteia, spitalele cu grad redus de ocupare ar urma să fie transformate parțial în ambulatorii sau unități de spitalizare de zi, adaptând numărul de paturi pentru spitalizare continuă la cerințele locale. Cu toate acestea, programul garantează că niciun serviciu medical nu va fi închis înainte ca o alternativă locală să devină complet funcțională.
Unitățile sanitare vor fi reclasificate în patru categorii (de interes strategic, I, II și III), iar salariile managerilor și sporurile angajaților vor depinde de îndeplinirea unor indicatori de performanță. Totodată, normativele de personal vor fi recalculate în funcție de volumul de pacienți și de complexitatea patologiilor. Pentru medici, se anunță reformarea rezidențiatului, adaptarea gărzilor la specificul secției și al spitalului, un tarif progresiv în funcție de numărul de gărzi efectuate, precum și remunerarea gărzilor pentru medicii rezidenți încă din primul an.
La capitolul infrastructură, executivul își asumă finalizarea spitalelor regionale din Iași, Cluj-Napoca și Craiova, deschiderea centrelor pentru mari arși din București, Timișoara și Târgu Mureș, alături de dezvoltarea rețelelor dedicate pacienților cu infarct sau accident vascular cerebral.
Prevenție, screening oncologic și programe pentru boli grave
Pe segmentul de prevenție, finanțat preponderent prin Fondul Social European Plus și programele Ministerului Sănătății, guvernul promite extinderea screeningului pentru cancerul de col uterin, sân, colon și prostată, însă fără a detalia bugetele alocate, ratele de participare vizate sau timpul maxim admis între depistarea bolii și inițierea terapiei. În schimb, o țintă exactă este stabilită pentru 2027: extinderea la nivel național a screeningului neonatal la 22 de biomarkeri, acoperind circa 140.000 de nou-născuți în fiecare an. De asemenea, între 2027 și 2028, lista vaccinurilor gratuite și compensate ar urma să fie lărgită, gradul de acoperire vaccinală urmând să fie raportat anual pe fiecare județ, în paralel cu o mai bună monitorizare a gravidelor vulnerabile prin intermediul mediatorilor sanitari și al asistenților comunitari.
Documentul mai prevede trasee medicale clare pentru bolnavii cronici și cardiovasculari, precum și un nou Plan Național pentru Bolile Rare, menit să asigure un diagnostic rapid și tratament coordonat în centre de expertiză. Pentru vârstnici și pacienți în stadii terminale, se promite dezvoltarea îngrijirilor la domiciliu și a celor paliative, inclusiv prin înființarea unor centre publice de paliație pediatrică.
În sfera sănătății mintale, se vizează deschiderea de centre pentru tratarea adicțiilor (cu focus pe minori), adoptarea unui plan dedicat copiilor și adolescenților în 2027 și decontarea extinsă a ședințelor de psihologie prin CNAS – măsură condiționată însă de existența echipelor multidisciplinare în afara spitalelor și aplicabilă strict „în limita resurselor FNUASS”.
Accesul la medicamente și digitalizarea sistemului
Pentru a apropia România de media Uniunii Europene în privința finanțării sănătății, programul propune stimularea asigurărilor private complementare pentru servicii de înaltă performanță, încurajarea medicamentelor generice și biosimilare, dar și plafonarea adaosurilor comerciale pe lanțul de distribuție farmaceutică. De asemenea, se promite operaționalizarea Fondului de Inovație, norme pentru accesul timpuriu la terapii și un mecanism predictibil de actualizare a listei de medicamente compensate, bazat pe contracte cost-volum și cost-volum-rezultat. CNAS va trebui să monitorizeze stocurile pentru a evita crizele de medicamente și să publice în fiecare an durata medie dintre aprobarea europeană a unei molecule și decontarea ei în România.
Pe această temă, președintele COPAC, Radu Gănescu, atrage atenția că aceste mecanisme sunt în prezent depășite și necesită fonduri suplimentare:
„Am văzut un punct foarte interesant și pe care noi îl susținem, cu privire la accesul la medicație, la inovație, și scăderea timpului dintre apariția medicamentelor în piața europeană și în piața națională. Dar asta înseamnă niște modificări clare de programe, niște modificări clare de contracte cost-volum, cost-volum-rezultat, care nu mai sunt, la ora actuală, fiabile și ele au nevoie de resursă financiară pentru a fi implementate. Oricum, dacă resursele sunt aceleași pe care nu le avem acum, e greu de îndeplinit. E foarte greu de îndeplinit” – Radu Gănescu, președintele COPAC.
Nu în ultimul rând, reforma mizează pe digitalizare: funcționarea optimă a dosarului electronic și a platformei de asigurări, reglementarea telemedicinei, securizarea cibernetică a datelor și utilizarea analizelor de risc în CNAS pentru stoparea fraudelor. Din 2027, pacienții ar trebui să poată verifica online toate decontările făcute în numele lor, iar spitalele vor fi obligate să publice indicatori de performanță (precum mortalitatea sau spitalizările evitabile și rata de supraviețuire în afecțiunile oncologice). Feedbackul pacienților va fi colectat pe o platformă națională și făcut public trimestrial, fiind planificate și registre naționale pentru boli și aparatură medicală. Cu toate acestea, programul nu stabilește un termen pentru rezolvarea unei probleme majore semnalate și de OCDE: incapacitatea sistemelor informatice actuale de a comunica între ele pentru a oferi date actualizate în timp real.
Explorează subiectele:
