Promisiuni fără cifre de la Florin Manole: pensiile militare, indexate doar pe hârtie
Ministrul Muncii, social-democratul Florin Manole, încearcă să calmeze tensiunile din sistemul de apărare cu promisiuni vagi privind o posibilă indexare superioară a pensiilor militare față de cele civile. Cu toate acestea, oficialul PSD evită să avanseze procente concrete, pasând responsabilitatea deciziei către Ministerul Finanțelor și premier, în timp ce dă asigurări că vârsta de pensionare nu va suferi noi modificări.
Ministrul Muncii dă asigurări că nu va crește vârsta de pensionare a militarilor Foto: Facebook
Deși recunoaște că pensiile militare au rămas neactualizate o perioadă îndelungată și susține că acestea nu ar trebui tratate la fel ca veniturile din sistemul public, ministrul Florin Manole oferă doar scenarii teoretice. Reprezentantul PSD la conducerea Ministerului Muncii a lansat ideea că procentul de indexare pentru militari ar putea fi diferit, chiar mai ridicat decât cel aplicat civililor, însă a refuzat să își asume o cifră exactă. Într-o manieră specifică discursului politic lipsit de angajamente ferme, Manole a condiționat orice decizie de viitoarele discuții cu premierul și cu Ministerul Finanțelor, dar și de identificarea resurselor bugetare.
Pentru a-și justifica retorica privind tratamentul diferențiat, ministrul a invocat situația financiară a multor foști angajați din structurile de forță. „Sunt foarte mulți, sunt zeci de mii de pensionari militari care au pensii sub 3.000 de lei, sub 4.000 de lei, adică departe de ceea ce societatea ar putea să perceapă ca fiind un exces”, a explicat Florin Manole.
Calcule amânate după rectificare și mirajul miliardelor din simulări
În lipsa unei decizii concrete, la nivelul Ministerului Muncii s-a realizat doar o simulare informală. Aceasta arată că efortul bugetar necesar pentru indexarea tuturor pensiilor, atât civile, cât și militare, s-ar ridica la cel mult 9,6 miliarde de lei. Cu toate acestea, banii rămân deocamdată pe hârtie, iar pensionarii trebuie să mai aștepte până când guvernanții vor confrunta promisiunile cu realitatea economică.
„Calculele vor trebui făcute după rectificarea bugetară”, a admis Manole, subliniind că orice hotărâre finală este strâns legată de respectarea obligațiilor legale și de încadrarea în ținta de deficit bugetar.
Eșecul legislativ de la CCR care a blocat actualizarea veniturilor
Actualele promisiuni ale ministrului PSD vin pe fondul unui blocaj major creat chiar de o lege declarată neconstituțională. În martie 2025, Curtea Constituțională a României (CCR) a respins actul normativ care ar fi permis actualizarea pensiilor militare în raport cu creșterea soldei sau a salariului de grad și de funcție. Acel mecanism era menit să alinieze pensiile aflate deja în plată cu veniturile militarilor activi.
Din cauza formei defectuoase în care a fost adoptată legea, aceasta nu a mai putut fi aplicată, perpetuând inechitățile și diferențele de venituri dintre militarii ieșiți la pensie în perioade diferite. Acum, declarațiile lui Florin Manole privind o posibilă indexare diferențiată nu fac decât să readucă în spațiul public o problemă rămasă nerezolvată.
Controversele privind vârsta de pensionare: de la proiectul Bolojan la asigurările lui Manole
Pe lângă subiectul indexării, ministrul Muncii a încercat să închidă definitiv discuția despre noi majorări ale vârstei de retragere din activitate pentru militari. El a argumentat că jalonul din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pe această temă a fost deja atins prin legislația adoptată în 2023.
„Nu există niciun proiect de creștere a vârstei de pensionare și nu va exista niciun proiect de creștere a vârstei de pensionare în acest domeniu”, a declarat categoric Florin Manole.
În prezent, Legea nr. 282/2023 stabilește deja o majorare etapizată a vârstei standard de pensionare în sistemul militar până la pragul de 65 de ani. Totuși, legislația permite ca anumite categorii de personal să iasă la pensie mai devreme de această vârstă standard, beneficiind de reduceri bazate pe condițiile specifice de muncă și pe îndeplinirea unor criterii legale.
Poziția actuală a lui Manole contrastează cu demersurile făcute de Guvernul Bolojan în martie 2026. Atunci, Executivul a inițiat un proiect legislativ care viza modificarea calculului pensiilor și creșterea vârstei de pensionare pentru angajații din MAI, MApN și alte structuri de siguranță națională, în condițiile în care mulți dintre aceștia se retrăgeau din activitate la vârste cuprinse între 47 și 53 de ani.
La acel moment, Ilie Bolojan justifica necesitatea reformei prin faptul că „pentru toate sistemele în care se permite pensionarea la o vârstă care înseamnă 50-51-52 de ani, atunci când un om este în deplinătatea facultăților fizice și intelectuale, acolo unde pensia este cât ultimul salariu, trebuie corectate lucrurile (...)”.
Tentativa respectivă a generat însă reacții dure. Sindicatele din Poliție au declanșat proteste față de schimbările propuse, atrăgând atenția că vârsta de pensionare fusese deja modificată prin legea din 2023, care prevede creșterea ei graduală până la 65 de ani, în orizontul anului 2035.
Explorează subiectele:
