PSD a intrat cu capu-n laț? Cale deschisă spre anticipate. Președintele a trecut la comandă
În cazul în care PSD va boicota învestirea Cabinetului Orban, liberalii au la dispoziție sesizarea Curții Constituționale (CCR) de către președintele Klaus Iohannis pentru un conflcit juridic între puterile statului, pe care intenționează să o folosească, potrivit unor surse politice, scrie Europa Liberă .
Chiar a doua zi după data la care este programat votul de învestire a noului guvern se împlinesc cele 15 zile pe care le cere procedura reglementată de Regulamentul ședințelor comune - ca termen de supunere la vot a „acordării încrederii” noului Cabinet.
La expirarea acestui termen prevăzut de lege, președintele Iohannis se poate adresa CCR să tranșeze acest conflict între Parlament, pe de o parte, și președinte, cel care a desemnat un premier.
Judecătorii CCR vor fi chemați să constate în ce măsură este legală tergiversarea acordării unui vot - fie el împotrivă sau în favoarea unui nou guvern.
PSD, care a decis în Comitetul Executiv că nu se prezintă la ședința comună a celor două camere pentru a nu se ajunge la cvorum, susține, în declarațiile publice, că nu este de acord cu învestirea noului Guvern. Or, în acest caz, cea mai importantă discuție la CCR va fi dacă „neacordarea încrederii guvernului” înseamnă un vot împotrivă sau boicotarea ședinței.
În declarațiile sale de după ședința Comitetului Executiv, Marcel Ciolacu, liderul interimar al PSD, a spus că și-a onorat responsabilitatea de președinte al Camerei Depugtaților - a convocat ședința de învestire și a programat audierea minisștrilor. Cu alte cuvinte, a acoperit solicitările regulamentului ședințelor comune, articolul 86.
„Neacordarea votului de încredere” este, de fapt, cheia articolului 89 din Constituție , în care este descrisă dizolvarea Parlamentului.
- „Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură” - spune Constituția.
Aceeași sintagmă este folosită și în regulamentul deja amintit, al ședințelor comune ale Parlamentului. În aceeași secțiune, dar la alt articol, care are legătură cu procedura alegerilor anticipate.
- Art. 91. - În cazul neacordării votului de încredere pentru formarea Guvernului, Parlamentul, sub semnătura preşedinţilor celor două Camere, aduce de îndată această situaţie la cunoştinţa Preşedintelui României, în vederea desemnării unui alt candidat pentru funcţia de prim-ministru.
CCR va avea de judecat, în acest caz, și dacă liderii celor două camere ale Parlamentului, Marcel Ciolacu și, ca interimar la Senat, Titus Corlățean, îl informează de îndată pe președinte asupra situației din Parlament în urma ședinței de luni. Și acest aspect ar putea face parte din argumentația Palatului Cotroceni privind un conflict între Parlament și Președinție.
CCR, chemată să judece atribuțiile președintelui
Tot luni este programată și ședința judecătorilor CCR în care analizează conflcitul sesizat de liderii PSD ai Parflamentului referitor la numirea lui Ludovic Orban ca premier după ce cabinetul său a fost demis de Parlament.
PSD susține că șeful statului, care are această atribuție constituțională, nu poate numi aceeași persoană. Klaus Iohannis și-a trimis deja la CCR punctul de vedere și arată că nu poate fi vorba nici de blocaj instituțional și nici de conflict între puterile statului. El a spus că a desemnat un premier în urma consultărilor cu partidele, unul dintre cei trei care au fost propuși de partide. Șeful statului invocă atribuțiile pe care i le-a conferit Constituția. O eventuală interpretare limitativă a articolului 103 din Constituție, care se referă la condițiile în care este desemnat un prim-ministru de către șeful statului, va pune problema deciziei de natură politică a CCR. Mai ales în condițiile în care rolul președintelui a suferit mai multe reducții în primul mandat al lui Klaus Iohannis sub deciziile unei Curți Constituționale dominate de PSD.
De asemenea, o decizie pe acest subiect în plină procedură de dizolvare a Parlamentului - care a început odată cu prezentarea de către Ludovic Orban a listei cabinetului și a programului de guvernare - va deschide o dezbatere despre rolul CCR și modul de desemnare a judecătorilor acestei instituții.
