PSD îi solicită lui Dominic Fritz să renunțe la conducerea USR după decizia ÎCCJ

Publicarea motivării hotărârii Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) privind conflictul de interese al fostului edil din Timișoara a declanșat o reacție vehementă din partea social-democraților. PSD susține că actualul președinte al Uniunii Salvați România nu mai deține autoritatea morală necesară pentru a conduce partidul și ar trebui să abandoneze veniturile asigurate din fondurile politice.

„În urma motivării deciziei ÎCCJ, condamnatul Fritz are obligația morală de a renunța la funcția de președinte USR și la sinecura de mii de euro de partid. PSD consideră că motivarea Înaltei Curți de Casație și Justiție îl obligă moral și politic pe condamnatul Dominic Fritz să renunțe la funcția de președinte USR. Prin această condamnare, motivată temeinic de Înalta Curte, Fritz și USR și-au compromis total dreptul de a se mai erija ca instanțe morale ale politicii românești”, au transmis social-democrații.

Acuzații de abuz în serviciu la adresa prefectului de Timiș

Dincolo de demisia politică a lui Fritz, reprezentanții PSD cer organelor judiciare să investigheze penal conduita prefectului de Timiș. În opinia social-democraților, reprezentantul Guvernului în teritoriu ar fi aplicat în mod nejustificat o sancțiune minoră pentru a împiedica efectele deciziei judecătorești.

Conform PSD, textul redactat de magistrați arată că sancțiunea aplicabilă în această situație este interzicerea ocupării funcțiilor publice timp de trei ani, și nu o simplă amendă pecuniară simbolică, așa cum a stabilit conducerea prefecturii.

Totodată, social-democrații au taxat modul în care Fritz a încercat să se disculpe pe parcursul procesului, afirmând că acesta a căutat să bagatelizeze fapta punând-o în raport cu avantajul patrimonial restrâns al creditorului său. Social-democrații consideră această linie de apărare drept una rușinoasă.

Consecințele interdicției de trei ani și planurile electorale

În motivarea Înaltei Curți se subliniază că sancțiunea care îl ține pe politician departe de funcțiile eligibile timp de trei ani respectă principiul proporționalității, ținând cont de necesitatea combaterii corupției și a protejării interesului public. Judecătorii au notat totodată că această consecință este pe deplin previzibilă pentru orice demnitar care comite fapte similare.

PSD a amintit și intențiile politice exprimate anterior de Dominic Fritz privind o eventuală candidatură la președinția României în 2030, completând că instanța a evidențiat că măsura nu îi îngrădește dreptul fundamental la muncă, acesta având ușa deschisă pentru activități profesionale în sectorul privat.

În acest context, reprezentanții partidului i-au transmis liderului USR să părăsească poziția remunerată din subvențiile publice primite de partid și să concureze pe piața liberă a muncii, alături de cetățenii pe care i-a reprezentat.

Cum a justificat ÎCCJ fapta: gest conștient, nu o scăpare administrativă

Decizia definitivă a instanței supreme (nr. 3118), adoptată pe 18 iunie 2026 și consemnată în dosarul 924/59/2024, a fost redactată și făcută publică joi, 8 octombrie. Cauza a vizat semnarea, în noiembrie 2020, a unui referat prin care se aproba un plan de urbanism.

Beneficiarul indirect al acelui proiect a fost arhitectul Răzvan Negrișanu, ales local USR și cel care îl creditase pe Dominic Fritz cu 25.000 de lei pentru campania electorală precedentă — datorie înscrisă oficial în declarația de avere a primarului.

Argumentul prin care Fritz susținea că documentația demarase în timpul administrației conduse de Nicolae Robu a fost înlăturat de judecători. Instanța a notat că edilul a semnat conștient documentul pentru continuitatea procedurii, respingând ipoteza unei erori de redactare sau a unei semnături automate date pe un flux administrativ de rutină.

„Contrar susținerii recurentului că fapta ar fi lipsită de orice element de gravitate, Înalta Curte reține că acesta a acționat în deplină cunoștință a calității sale de debitor față de creditorul beneficiar indirect al actului, calitate declarată public în declarația de avere. Această cunoaștere distinge în mod fundamental situația sa de cea a unui ales care nu putea cunoaște existența conflictului. Recurentul nu a semnat referatul din eroare ori ca urmare a unei proceduri automate, ci, conform propriei mărturisiri, pentru a asigura continuitatea procedurii, ceea ce denotă o decizie conștientă și deliberată”, se arată în motivarea ÎCCJ.

Completul de judecată a mai reținut că proveniența electorală a sumei împrumutate contura o legătură strânsă între cei doi, menționând totodată faptul că Negrișanu s-a abținut de la votul din consiliu tocmai din cauza interesului său material.

Explorează subiectele:

Dominic Fritz PSD ÎCCJ

Distribuie Distribuie Comentarii