„PSD nu acceptă așa ceva”/Propunerile președintelui pentru șefia SRI și SIE s-ar fi izbit de refuzul liderilor PNL și PSD
Președintele României, Nicușor Dan, i-a informat pe Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu, marți, în discuția de la Guvern, despre intenția sa de a propune două nume pentru șefia Serviciului Român de Informații și cea a Serviciului de Informații Externe. Surse politice susțin că Dan i-ar vrea pe avocatul Gabriel Zbârcea la șefia SRI și pe diplomatul Gabriel Lazurca la vârful SIE. Propunerile i-ar fi luat prin surprindere pe liderii Coaliției și chiar au stârnit indignarea acestora, dezvăluie antena3.ro .
Pentru Președinte ar putea fi prima criză politică majoră, dacă insistă cu propunerile, care riscă să pice la vot în Parlament, fără susținerea PSD si posibil și fără cea a PNL.
Președintele Nicușor Dan declara în urmă cu câteva săptămâni că „este nevoie de un director civil la SRI, foarte probabil este nevoie de un nou director SIE”, precizând că va face propuneri în perioada următoare. Acesta declara că propunerile vor fi făcute după o discuție cu liderii politici ai Coaliției tocmai pentru ca acestea să nu fie respinse în Parlament.
Discuția a avut loc marți, însă nu a mers cum s-ar fi așteptat Președintele. Potrivit surselor citate, Sorin Grindeanu i-a spus că „PSD nu acceptă așa ceva”. Grindeanu ar trebui să își convingă colegii să voteze propunerile Președintelui, în condițiile în care PSD nu ar avea niciun cuvânt de spus în cele două numiri.
Atât PSD, cât și PNL sperau să își numească persoane la vârful serviciilor secrete, discuția fiind însă pusă în așteptare în condițiile negocierilor interminabile pe măsurile de austeritate.
Potrivit procedurii, Președintele propune persoanele, iar Parlamentul votează pentru numirea la șefia serviciilor secrete. Este nevoie de votul majorității parlamentarilor prezenți.
Cine sunt Gabriel Zbârcea și Gabriel Lazurca
Gabriel Zbârcea este avocat asociat coordonator al Ţuca Zbârcea & Asociaţii şi fondator al firmei de avocatură. Pe lângă activitatea în calitate de avocat. Potrivit prezentării sale, a dobândit „o experiență solidă și în sectorul public ca Președinte în cadrul Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), precum şi în Comisia de Privatizare a Băncii Comerciale Române (BCR).”
Gabriel Zbârcea a acordat consultanţă şi a asistat numeroase societăţi comerciale româneşti sau cu capital străin, dobândind o experienţă considerabilă în toate tipurile de joint-ventures, locale şi internaţionale, precum şi în ceea ce priveşte restructurarea societăţilor. El a fost direct implicat, în calitate de coordonator, în procese de privatizare, achiziţii şi fuziuni de mare amploare, din diverse domenii ale industriei, precum şi în mai multe tranzacţii complexe din sectorul energetic, al petrolului şi gazelor naturale.
Avocatul Gabriel Zbârcea (stânga) și ambasadorul Gabriel Lazurca (dreapta). Foto: Ţuca Zbârcea/MAE
Gabriel Lazurca este diplomat, ambasadorul României în Mexic, și fost ambasador în Ungaria și Republica Moldova. Potrivit MAE, ambasadorul Lazurca deține un master și un doctorat la Universitatea Sorbona din Paris.
Diplomat de carieră cu o lungă experiență în misiuni bilaterale, Marius Gabriel Lazurca a îndeplinit succesiv mandate de ambasador al României la Sfântul Scaun și Ordinul Militar Suveran de Malta (2006-2010), în Republica Moldova (2010-2016) și Ungaria (2016-2020). Ca Reprezentant Permanent al României la Comisia Dunării (2016-2020), ambasadorul Lazurca a dobândit o experiență relevantă și în diplomația multilaterală.
Înainte de a intra în serviciul public, Marius Gabriel Lazurca a predat literatura franceză și antropologie culturală la Universitatea de Vest din Timisoara.
Absolvent de studii umaniste, ambasadorul Lazurca deține un master și un doctorat la Universitatea Sorbona (Paris IV). A publicat volume și studii științifice în română, franceză și engleză.
Marius Gabriel Lazurca este căsătorit din 1992 cu Mirela, de profesie medic, și au împreună șase copii.
Procedura de numire a șefilor serviciilor secrete
Numirea se face în urma audierii celui propus de către comisia însărcinată să exercite controlul parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii, care va prezenta un raport în faţa celor două camere ale Parlamentului (art. 23 din Legea nr. 14/1992).
Votul în acest caz este secret şi se exercită prin buletine de vot, potrivit Regulamentului activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, (art. 13 şi 99). Numirea în plenul reunit a directorului SRI se concretizează printr-o hotărâre a Parlamentului şi se face cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
