„Putin a câștigat deja, nu numai războiul, ci și pacea. Pace care va dura foarte puțin”. Summitul din Alaska, analizat de un cunoscut istoric
Rusia a obținut deja un avantaj istoric, prin revenirea la logica înțelegerilor dintre marile puteri, în urma întâlnirii din Alaska , susține istoricul Mădălin Hodor.
Sursă foto: AFP
„Cea mai importantă realizare a lui Putin este revenirea la sistemul înțelegerilor între marile puteri”, a declarat Mădălin Hodor. Potrivit istoricului, Kremlinul a punctat pe două direcții majore: recunoașterea de către Trump ca partener egal, în contrast cu poziția anterioară a lui Barack Obama, care considera Rusia „o putere de mâna a doua” și impunerea ideii că războiul nu este cu Ucraina, ci cu întregul Occident.
„Putin a susținut de la începutul invaziei din Ucraina că războiul este cu «Occidentul» și în consecință el nu are ce negocia cu Ucraina. El va tranșa cu SUA. Este o întoarcere la sistemul München 1938. Marile puteri au dreptul să împartă teritorii și să impună «țărilor mici» voința lor. Doar aceasta și Putin a câștigat deja, nu numai războiul, ci și pacea. Pace care va dura foarte puțin”, a explicat istoricul.
Trump, riscul de a repeta erorile lui Chamberlain
O altă consecință gravă, în opinia lui Hodor, este prăbușirea frontului propagandistic și moral al Europei. „Lovitura de moral și propagandă dată partenerilor europeni, pun aici și România (care mai nou nu numai că nu mai este nici pe scăunel la ușă, nu mai este deloc) este devastatoare.”
El arată că până acum guvernele occidentale au încercat să mențină sprijinul populației pentru Ucraina la un nivel acceptabil, dar „toate acestea s-au terminat de ieri. Va fi greu spre imposibil să mai convingi pe cineva să susțină Ucraina, în condițiile în care este evident spre ce se îndreaptă lucrurile”.
În ceea ce îl privește pe Donald Trump, Hodor consideră că acesta a mizat pe imaginea de negociator, dar riscă să repete erorile istorice ale premierului britanic Neville Chamberlain. „Președintele Trump a obținut și el ceva. Sau crede că a obținut. L-a adus pe Putin la negocieri și probabil vor continua. Posibil să existe un armistițiu, nu știm. (…) Dar Președintele Trump riscă să joace rolul lui Chamberlain. Cu deosebirea că măcar Chamberlain a avut o hârtie pe care a putut să o fluture pe aeroport în aplauzele mulțimii. (…) Trump nu are nici măcar o hârtie. Nu știm ce au discutat cei doi. Dar sigur a fost în sistemul «Vladimir, hai să terminăm asta. Ce vrei?» Și ce a replicat Vladimir vom vedea curând. Dar veștile nu sunt bune”, mai spune Mădălin Hodor.
Hari Bucur-Marcu: „O improvizație strategică”
În final, istoricul critică lipsa de reacție a clasei politice românești: „Cât despre ai noștri, sunt la furat ca de obicei. Așteaptă să le spună europenii ce au de făcut și zis. Care europeni așteaptă de la americani ce au de zis și făcut. Care americani așteaptă de la ruși. Ceea ce este o situație de tot râsul, dacă nu ar fi de plâns.”
Expertul în politici de securitate Hari Bucur-Marcu consideră, la rândul său, că reuniunea din Alaska a fost „doar o tentativă de convingere a agresorului rus să oprească agresiunea sa asupra Ucrainei”. Într-o analiză publicată pe Facebook, acesta a subliniat că întâlnirea nu a dus la o încetare a focului, ci a reprezentat „o etapă dintr-un proces mai amplu” prin care Occidentul încearcă să determine Moscova să accepte măcar un armistițiu temporar.
„A fost evident pentru toată lumea care a urmărit evenimentele din Alaska în direct că nu s-a ajuns acolo, la convingerea rușilor, cu Putin în frunte, să oprească războiul, adică agresiunea lor asupra Ucrainei, sau măcar să înceteze focul, pentru o perioadă de timp suficientă pentru a se putea negocia configurația etapelor următoare și în final a păcii propriu-zise”, a scris Bucur-Marcu. În opinia sa, americanii au făcut tot ce era posibil pentru a permite summitul, de la demonstrații militare până la ajustarea formatului discuțiilor, însă procesul rămâne „o improvizație strategică”.
„Trebuie să recunoaștem că suntem în fața unei improvizații strategice, care nu are precedent și care se poate dezvolta într-un sens sau în celălalt, în funcție de parametri greu de anticipat”, conform lui Bucur-Marcu.
Contextul întâlnirii din Alaska
Întâlnirea Trump–Putin din Alaska a avut loc vineri, la baza militară Elmendorf-Richardson din Anchorage, și a durat două ore și jumătate. Cei doi lideri au apărut împreună pe covorul roșu, în timp ce deasupra lor survolau avioane militare americane, inclusiv un bombardier stealth B-2.
Conferința de presă comună s-a încheiat fără întrebări din partea jurnaliștilor. Donald Trump a declarat că „au făcut unele progrese” și că întâlnirea a fost „extrem de productivă”, însă a subliniat că „un acord nu există până când nu este cu adevărat finalizat”. La rândul său, Vladimir Putin a afirmat că Rusia este pregătită să „lucreze la securitatea Ucrainei” și a propus ca următoarea întâlnire să aibă loc la Moscova.
Sursa: adevarul.ro
