Vladimir Putin nu este pregătit să renunțe la pretențiile sale asupra teritoriilor din regiunile Herson și Zaporijia confiscate de Rusia, a declarat pentru The Washington Post o sursă familiarizată cu conținutul întâlnirii dintre trimisul special al lui Donald Trump, Steve Witkoff, și președintele rus.

Vladimir Putin și DOnald Trump se vor întâlni în Alaska/FOTO:Profimedia

În timpul întâlnirii, care a avut loc la Kremlin pe 6 august, Putin a cerut Kievului să renunțe la Donbas în schimbul unui armistițiu și al înghețării frontului pe pozițiile actuale.

Donald Trump a vorbit apoi cu Volodimir Zelenski și cu mai mulți lideri europeni. Cel puțin unii dintre participanții la apelul respectiv „au rămas cu impresia că Putin a fost de acord să renunțe la pretențiile sale asupra regiunilor Herson și Zaporojie”, scrie Axios .

Sursa Washington Post susține că partea americană a perceput și propunerea lui Putin de a opri acțiunile militare din regiunile Zaporojie și Herson ca o disponibilitate de a retrage trupele rusești de acolo. Însă Kremlinul, potrivit acestuia, nu este pregătit să renunțe la teritoriile cucerite.

Potrivit Axios, Witkoff a clarificat ulterior, în conversațiile cu oficiali ucraineni și europeni, că Putin a fost de acord doar să înghețe pozițiile actuale ale Rusiei în regiunile Zaporojie și Herson.

Ziarul Bild a relatat cu o zi înainte, citând surse germane și ucrainene, că Wittkoff l-a înțeles greșit pe Putin. Potrivit ziarului, trimisul special al lui Trump a confundat „retragerea pașnică” a ucrainenilor din Herson și Zaporojie, cerută de Putin, cu o propunere de retragere a trupelor rusești din aceste regiuni. Surse Bild susțin că Putin încă dorește să controleze pe deplin regiunile Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson, iar el a propus doar un armistițiu parțial - o încetare a atacurilor asupra instalațiilor energetice și a orașelor mari din spatele liniei frontului.

Putin a propus un armistițiu parțial în aer și pe mare înainte de summit

Potrivit publicației The Economist , Vladimir Putin a propus un armistițiu parțial în aer și pe mare înainte de summit. Sursele nu exclud o descoperire diplomatică mai amplă - este în curs de elaborare un pachet de acorduri care ar putea determina formatul înghețării conflictului. Cu toate acestea, pozițiile Ucrainei, Rusiei și Statelor Unite rămân departe de unitate, iar bombardamentele din partea Rusiei continuă .

Schițele exacte ale acordului de pace nu au fost încă stabilite. Există mai multe proiecte de documente care sunt pregătite în paralel, ceea ce nu face decât să amplifice confuzia. Înainte de vizita surpriză la Moscova din 6 august a reprezentantului special al lui Donald Trump, Steve Witkoff, Kievul și Moscova schimbau zilnic noi versiuni. O opțiune implica oprirea ostilităților de-a lungul liniei frontului actuale, fără ca Ucraina să recunoască ocupația rusă, menținând în același timp restricțiile privind dimensiunea armatelor ambelor părți. Apartenența Ucrainei la NATO a fost exclusă, dar calea către UE a rămas deschisă.

După o întâlnire de trei ore cu Putin, Witkoff ar fi oferit în schimb integrarea Rusiei în economia globală și ridicarea sancțiunilor. În acel moment, liderul rus a înaintat condiția sa - retragerea trupelor ucrainene la granițele administrative ale regiunilor Donețk și Luhansk, ceea ce i-ar asigura victoria, pe care armata rusă nu a reușit să o obțină în mai mult de trei ani de război. Volodimir Zelenski a numit o astfel de idee inacceptabilă, afirmând că Ucraina nu va renunța la teritoriile sale.

Schimbarea formatului de negociere reflectă parțial lupta pentru influență în cadrul echipei Trump. La început, rolul cheie a fost jucat de Witkoff, care a promovat un acord de „resetare” la scară largă cu Rusia, chiar și cu recunoașterea pretențiilor sale asupra teritoriilor ocupate. Ulterior, poziția a fost consolidată de grupul lui Keith Kellogg, care a pus accent pe detalii militare, furnizarea de arme și sancțiuni.

Putin consideră probabil summitul din Alaska o victorie diplomatică pentru el, chiar dacă nu garantează sfârșitul războiului. Va fi prima întâlnire SUA-Rusia din ultimii patru ani și cea mai mare ieșire internațională a lui Putin de la invazia din 2022. Nu a fost clar o vreme dacă Zelenski va fi la masa negocierilor. Moscova s-a opus, temându-se că va fi văzută ca un partener egal, iar Trump a declarat ulterior că participarea sa nu a fost obligatorie în etapa inițială.

Nu se știe dacă Putin își dorește cu adevărat pacea sau doar se joacă cu publicul. În ciuda declarațiilor sale, trupele rusești continuă să avanseze pe front, deși mai lent decât înainte. Ucraina se pregătește pentru cel puțin încă un an de război, iar generalii ruși îi promit, se pare, o „prăbușire a Ucrainei” în trei luni.

În același timp, Rusia se confruntă cu dificultăți financiare. Recrutarea a fost susținută de bonusuri mari, dar cheltuielile reduse de stat ar putea obliga Kremlinul fie să efectueze o mobilizare la scară mai largă, fie să se concentreze pe destabilizarea Ucrainei din interior.

Tensiunile politice sunt în creștere și în Ucraina. Încercarea lui Zelenski de la sfârșitul lunii iulie de a limita independența agențiilor anticorupție care investighează cazurile împotriva asociaților săi a stârnit proteste în masă și critici din partea partenerilor occidentali. Anularea acestei decizii va duce la continuarea anchetelor, iar experții spun că acestea ar putea afecta peisajul politic după un posibil acord de pace.