Putin pregătește o mobilizare masivă și atacuri hibride împotriva NATO
Alianța Nord-Atlantică se confruntă cu riscul unei extinderi a tacticilor agresive ale Moscovei dincolo de frontierele Ucrainei. Serviciile de securitate occidentale și liderii est-europeni avertizează că regimul condus de Vladimir Putin ar putea recurge la lovituri hibride disimulate împotriva aliaților Kievului, plănuind în paralel înrolarea discretă a încă 300.000 de soldați pentru a compensa pierderile masive de pe front.
Capitalele europene sunt în stare de alertă după cele mai recente evaluări ale serviciilor de informații, care indică posibilitatea ca Rusia să își extindă operațiunile ostile pe teritoriul european prin atacuri hibride bazate pe rachete și drone. În paralel, Moscova ar face pregătiri de culise pentru a adăuga încă 300.000 de combatanți forțelor sale armate.
Avertismente directe au fost transmise de la tribuna Parlamentului de la Varșovia de către premierul polonez Donald Tusk. Șeful executivului a semnalat că țările care oferă asistență militară și logistică Ucrainei, inclusiv Polonia, ar putea deveni ținta unor acțiuni de destabilizare calculate minuțios de Moscova.
„Aceste posibile atacuri ar fi, ca să spunem așa, «accidentale». Ele vor avea scopul de a paraliza sau cel puțin de a slăbi hotărârea statelor NATO de a activa prevederile relevante ale Alianței în cazul unei agresiuni împotriva unui stat membru”, a atras atenția Donald Tusk, declarațiile sale fiind consemnate de The Sun . În plus, oficialul polonez a sugerat că astfel de provocări ar putea fi sincronizate strategic cu schimbări politice sau transferuri de putere preconizate în diverse state de pe continent, fără a nominaliza țările vizate.
Putin, în vizită la un centru al armatei militare Foto: EPA EFE
Tensiuni la graniță și temeri privind infrastructura critică
Declarațiile premierului polonez au survenit la scurt timp după ce aviația militară a Poloniei a fost nevoită să ridice de la sol aparate de luptă, pe fondul unor bombardamente rusești concentrate în vestul Ucrainei, foarte aproape de granița aliată.
Analiștii și responsabilii din țările occidentale cred că Moscova ar putea intensifica incursiunile de testare a reacției NATO, direcționând rachete sau drone către perimetrele de frontieră. Pe lângă presiunea militară de pe flancul estic, există îngrijorări majore legate de vulnerabilitatea rețelelor vitale de utilități și comunicații, precum conductele submarine și cablurile de date, expuse la riscuri tot mai mari de sabotaj.
Ca răspuns la acest climat de insecuritate, președintele francez Emmanuel Macron a anunțat măsuri specifice menite să consolideze paza capacităților din sectorul apărării și a infrastructurii critice naționale.
O nouă etapă de recrutare la Moscova
Pe plan intern, serviciile secrete indică intenția Kremlinului de a demara o campanie de mobilizare masivă, dar discretă, estimată la 300.000 de soldați, imediat după finalizarea alegerilor pentru Duma de Stat. Scrutinul ar urma să ofere argumentul politic prin care puterea de la Moscova va pretinde că se bucură de asentimentul deplin al societății pentru continuarea ofensivei declanșate în februarie 2022.
Vladimir Putin a pregătit terenul în discursul adresat electoratului înainte de vot, susținând că participarea la urne va valida sprijinul popular pentru trupe:
„Alegerea și hotărârea voastră vor demonstra încă o dată că milioane de oameni sunt alături de luptătorii noștri, că suntem un popor unit, legat prin valori comune, memorie istorică și dragoste pentru Patrie”, a afirmat liderul de la Kremlin.
Totuși, la data de 18 septembrie, purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a negat categoric că administrația prezidențială ar pregăti o mobilizare sub acoperire după încheierea procesului electoral.
Ritmul pierderilor forțează deciziile armatei ruse
Evaluările furnizate de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) arată însă că Rusia se confruntă cu o criză structurală de efective, fiind nevoită să treacă la recrutarea obligatorie a rezerviștilor pentru a menține ritmul luptelor. Potrivit experților ISW, refuzul oficialilor de a recunoaște o nouă mobilizare reflectă de fapt temerile legate de reacția populației civile:
„Rata actuală a pierderilor Rusiei depășește cu mii de oameni pe lună rata recrutării, iar efortul de război al Rusiei nu reușește, chiar și în aceste condiții, să își atingă obiectivele operaționale și strategice.”
Institutul a precizat că, deși nu se cunoaște calendarul exact sau formatul în care va fi aplicată această măsură, lipsa oricărui semnal de compromis sau armistițiu din partea lui Putin face ca mobilizarea să rămână singura variantă viabilă pentru Kremlin.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski atrăgea atenția încă din luna august asupra acestor planuri de durată, estimând că Moscova vizează încorporarea a câte 300.000 de oameni atât până la sfârșitul anului 2026, cât și în cursul anului 2027. Cu un conflict armat care durează de peste patru ani, costul uman pentru Rusia este uriaș: estimările menționează aproximativ 1,5 milioane de victime, dintre care 500.000 de soldați uciși pe câmpul de luptă.
Explorează subiectele:
