La peste doi ani de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei, Vladimir Putin reia o teză familiară și încearcă să reinterpreteze unul dintre cele mai sensibile episoade ale războiului: retragerea armatei ruse de la porțile Kievului. Aflat la Beijing, liderul de la Kremlin a declarat că decizia din primăvara lui 2022 de a opri ofensiva asupra capitalei ucrainene a venit „la solicitarea insistentă a liderilor din Europa Occidentală”.

Convoi de blindate ruse în drum spre Kiev, în februarie 2022/FOTO:Profimedia

Declarația, făcută în cadrul unei conferințe de presă transmise de presa rusă, aduce în prim-plan o versiune convenabilă a evenimentelor, în care Moscova apare drept partea rezonabilă, deschisă negocierii, iar Kievul — partea care „a refuzat pacea”.

„La solicitările insistente ale colegilor noștri din Europa Occidentală, am retras trupele din Kiev. Dar imediat după aceea, tonul s-a schimbat. Ni s-a spus direct: «Acum vom lupta până la capăt» – cu formulări chiar mai dure”, a afirmat Putin, fără a oferi nume sau documente care să confirme acest presupus dialog diplomatic.

„Conflicte puse pe făgaș greșit” și acuzații reîncălzite

Putin a continuat în registrul deja binecunoscut al retoricii oficiale ruse, declarând că eforturile Moscovei de a „rezolva problema ucraineană” au fost „sabotate”. A insistat că Rusia a propus în 2022 retragerea trupelor ucrainene din Donbas și încheierea „conflictului” – termen utilizat cu obstinație în locul celui de „război”.

Pe tema teritoriilor ocupate, liderul rus a introdus o altă idee: aceea a unor eventuale referendumuri în Ucraina, dar nu înainte ca legea marțială să fie ridicată. „Potrivit Constituției Ucrainei, astfel de chestiuni se pot decide doar prin referendum. Dar acesta nu poate avea loc în condiții de război. Iar după ridicarea stării de urgență, urmează alegerile. Un proces care ar putea dura la nesfârșit”, a spus el, sugerând că blocajul este, de fapt, la Kiev.

Zelenski, redus la „șef de administrație”

Într-o formulare menită să submineze legitimitatea președintelui ucrainean, Putin l-a numit pe Volodimir Zelenski „actualul șef al administrației”, evitând titlul de „președinte”. Cu toate acestea, a afirmat că nu a exclus niciodată o întâlnire cu acesta, „dacă va fi bine pregătită și va duce la rezultate pozitive”.

În ceea ce privește o posibilă întrevedere cu fostul președinte american Donald Trump la Moscova, Putin a fost evaziv: „Pregătiri concrete nu există, dar invitația este pe masă”, a spus el. A adăugat, într-o notă vag optimistă, că „există lumină la capătul tunelului” în ceea ce privește conflictul din Ucraina, dar a ținut să menționeze că Rusia „va continua să-și atingă obiectivele, inclusiv pe cale militară, dacă va fi necesar”.

Repetarea narativelor privind disponibilitatea Rusiei pentru pace, dar și insinuările legate de incapacitatea armatei ucrainene de a lansa ofensive, fac parte dintr-un registru deja bine cunoscut al propagandei Kremlinului. Putin a reiterat că Occidentul este responsabil pentru izbucnirea războiului, acuzând SUA și aliații săi că au ignorat „interesele legitime de securitate ale Rusiei”.