Moscova a dat startul fazei preliminare a ofensivelor așteptate în 2023 în preajma împlinirii unui an de la lansarea invaziei, scrie generalul australian în retragere Mick Ryan într-o analiză publicată de ABC News Australia.

Cu toate că e puțin probabil ca atacurile recente să facă parte din campania majoră sperată de bloggerii militari ruși și asupra căreia au avertizat oficialii occidentali din domeniul informațiilor, o explicație ar putea fi că acestea constituie teste sau chiar misiuni de recunoaștere pentru a tatona terenul și urmări răspunsul ucrainenilor.

Președintele rus Vladimir Putin și generalii săi au început să asambleze piesele ofensivei spre sfârșitul anului trecut. În urma pierderilor suferite în primele șase luni de război, Putin a anunțat mobilizarea parțială la 21 septembrie 2022. Aceasta a fost în măsură să-i asigure personalul și capacitatea industrială necesare pentru susținerea campaniilor militare din 2023.

Apoi, la sfârșitul lunii, în scopul de a-și asigura o justificare politică pentru războiul dus în Ucraina și pentru viitoarele ofensive, a anunțat anexarea teritoriilor ucrainene.

Ultima piesă a acestui puzzle a venit sub forma schimbărilor de comandă de la începutul lunii ianuarie. Punându-l pe generalul Valeri Gherasimov la comanda invaziei, Putin speră să vadă mai multe acțiuni ofensive decât sub conducerea predecesorului său cu mentalitate defensivă, generalul Serghei Surovikin.

Motivele pentru care Rusia a dat startul ofensivei

Rusia are trei mari motive să înceapă acțiunile ofensive în acest moment.

Primul și cel mai important este politic. Putin are nevoie de o victorie. În ultimele 12 luni, forțele sale au suferit înfrângeri pe câmpul de luptă atât în nordul și în sudul, cât și în estul Ucrainei.

Totodată, campania de atacuri strategice cu rachete menită să creeze teroare în populația ucraineană prin țintirea infrastructurii energetice nu a avut rezultatul vreunei concesii politice din partea liderului ucrainean. În schimb, a dus la creșterea asistenței occidentale sub formă de ajutor economic și furnizarea de muniții, tancuri și sisteme de apărare aeriană.

Putin are nevoie de ofensive pentru a câștiga teren și a genera un impuls pe câmpul de luptă, dar și pentru un avantaj în bătălia pentru influență globală. În plus, trebuie să demonstreze poporului rus, până la prima aniversare a invaziei sale, că se fac progrese împotriva unor inamici pe care îl descrie ca fiind "neonaziști și un Occident care vrea să distrugă Rusia".

Un al doilea motiv pentru care Rusia a început operațiuni preliminare este acela de a perturba viitoarele ofensive ucrainene. Președintele Volodimir Zelenski a accentuat în mai multe discursuri intenția sa de a recupera toate teritoriile ucrainene ocupate de Rusia, inclusiv Crimeea . Așadar, rușii își vor folosi atacurile din următoarele săptămâni pentru a ruina cel puțin o parte din ofensivele plănuite de ucraineni în 2023.

În al treilea rând, înaltul comandament rus dorește să se asigure că forțele rusești se află într-o poziție suficient de solidă, în estul și sudul Ucrainei, înainte ca efectul deplin al recentelor donații occidentale de tancuri, vehicule blindate și muniții să poată fi obținut de ucraineni.

Potențialul ofensiv al Ucrainei

Echipamentul occidental considerabil anunțat în ianuarie va începe curând să sosească în Ucraina. Noile echipamente nu vor putea fi integrate imediat în formațiunile armatei ucrainene. Totuși, până în al doilea trimestru al anului 2023, potențialul ofensiv al Ucrainei va fi probabil mult mai mare în perioada în care a desfășurat ofensivele de la Harkov și Herson la sfârșitul anului trecut.

În ciuda dorinței de a recâștiga inițiativa, potențialul ofensiv al Rusiei este îndoielnic. Deși a existat un aflux mare de trupe rusești mobilizate, cel mai important impact al acestora asupra cursului războiului este probabil să fi fost stabilizarea liniei defensive rusești pe timp de iarnă. Perioada de presiune maximă asupra rușilor a fost în octombrie și noiembrie, atunci când un număr mare de efective mobilizate au fost aduse pe câmpul de luptă pentru a completa unitățile rusești.

Pe de altă parte, operațiunile ofensive reprezintă o preocupare foarte diferită. Acestea necesită soldați bine pregătiți și echipați, comandă excelentă, precum și o planificare detaliată și repetiții la toate nivelurile. Zeci de mii de soldați neexperimentați, injectați într-o armată rusă epuizată și sărăcită, nu vor oferi această capacitate.

Așadar, atunci când rușii își vor începe principalele operațiuni ofensive în următoarele săptămâni și luni, este puțin probabil ca ei să reușească o mișcare îndrăzneață prin care să pătrundă adânc în teritoriul ucrainean, distrugând logistica, artileria și cartierele generale, și dislocând linia defensivă ucraineană.

Rușii nu mai posedă nici cantitatea de forțe convenționale bine antrenate, nici capacitatea de a exercita inițiativa la fața locului pentru a exploata rapid un potențial eșec tactic ucrainean. Pierderile suferite - ofițeri, echipamente și încredere - vor fi factori de atenuare.

În schimb, e mult mai probabil ca în următoarele săptămâni să vedem o serie de atacuri rusești în multe părți ale frontului de est. De la Svatove, în nord, la Vuhledar, în sud, este probabil ca forțele rusești să desfășoare atacuri de mărimea unui batalion sau a unei brigăzi. Acestea vor fi probabil un amestec de valuri umane și activități combinate de arme - ceva ce rușii au prefigurat cu atacurile lor din jurul Bahmut și Soledar.

Ucraina se pregătește de ceva timp pentru propriile ofensive. Odată cu sosirea de noi echipamente occidentale în următoarele săptămâni, ar trebui să fie pregătită să le lanseze devreme.

Cu toate acestea, ar trebui să aibă grijă la balanța corectă între apărarea teritoriului și conservarea, respectiv consolidarea capacității armatei ucrainene în perspectiva propriilor ofensive, conchide generalul australian în retragere Mick Ryan într-o analiză publicată de ABC News Australia.