Radiografia unei societăți misogine. Cum a devenit ridiculizarea corporală „arma” preferată în politică

Atacul la persoană a devenit „scurtătura” preferată a dezbaterii publice din România, înlocuind argumentele raționale cu jigniri legate de aspectul fizic. De la caricaturile care o vizează pe Oana Țoiu, până la ridiculizarea corporală a Dianei Șoșoacă, fenomenul de body-shaming politic demască o societate care, sub masca respectabilității, alimentează o agresivitate suburbană. Expertul în comunicare Radu Delicote explică de ce nici măcar educația formală nu ne ferește de impulsul de a deveni „războinici de tastatură” și cum algoritmii social media transformă ura în monedă de schimb.

Scurtătura ridiculizării

Valul de ironii, caricaturi, fotografii în care imaginea îi era falsificată și atacuri la adresa Oana Țoiu nu este doar un episod de „hate” online, ci un tipar tot mai des întâlnit: felul în care adeseori politicienii devin ținte ale unor atacuri concentrate nu pe idei sau decizii, ci pe aspectul fizic și pe identitatea personală. De fapt, atacul la persoană este una dintre cele mai rapide metode de a eroda credibilitatea fără a intra într-o dezbatere reală.

,,E mai ușor să critici cum arată o persoană decât să reușești să aduci niște argumente raționale sau cât de cât relevante”, explică Radu Delicote.

Când vine vorba de femeile din politică, acest tip de atacuri sunt și mai des întâlnite. Delicote dă vina pe structura societății:

,,În continuare suntem o societate profund misogină și preferăm jignirile și atacurile la persoană. De obicei, când criticăm, nu știm să o facem constructiv, ci doar distructiv, preferând atacurile de tip suburban la persoană și la înfățișare, în loc să avem o abordare cât mai civilizată. Asta arată foarte mult lipsa de educație cronică pe care o avem în societate. Și arată incapacitatea noastră de a ne înfrunta o serie de temeri, de traume la nivel cultural și de probleme și de a le depăși, ca indivizi și ca societate."

Un tipar care depășește simpatiile politice

Fenomenul rămâne vizibil și atunci când schimbăm tabăra politică a femeilor criticate. De exemplu, Diana Șoșoacă a fost, la rândul ei, frecvent ținta unor ironii legate de aspectul fizic.

Deși în cazul acesteia există numeroase controverse și derapaje de discurs care ar putea constitui subiecte legitime de critică, o parte din reacțiile publice au ales aceeași scurtătură: ridiculizarea corporală. Printre cei care au folosit această practică se numără inclusiv oameni cu nivel înalt de educație formală. Ce arată acest lucru? Radu Delicote spune:

,,Din punctul ăsta de vedere, nu contează neapărat câtă școală ai făcut, că degeaba ai trecut prin ea."

Cum amplifică rețelele sociale fenomenul

Cele mai multe manifestări ale atacului la persoană dus la extrem apar pe platforme precum Facebook sau Tik Tok, care sunt împânzite de comentarii și postări acide, cu limbaj adeseori suburban.

„Social media, așa cum este astăzi, e un mediu extrem de acid. Nu ai cum să construiești elemente raționale, în care să explici anumite chestiuni de context, atunci când emoționalul predomină. Din păcate, algoritmii sunt construiți exact pentru a scoate la suprafață aceste practici”, spune Radu Delicote.

Mai mult, adaugă expertul, există și o confuzie fundamentală în modul în care publicul folosește aceste platforme:

„O eroare profundă pe care o facem în calitate de consumatori este că noi căutăm să ne informăm pe social media, deși aceste medii sunt construite pentru a vinde.”

Cine este războinicul de tastatură

Paradoxul este că astfel de mesaje nu sunt propagate doar de conturi anonime, ci de persoane aparent respectabile — părinți, bunici, profesioniști — care în spațiul digital adoptă un alt registru comportamental.

Cum ne împinge social media spre superficialitate și agresivitate. Expert în comunicare: „E ca atunci când a apărut automobilul”

,,Preferăm să fim keywboards warriors, deci să ne ascundem în spatele unor comentarii urâte sau mizere, în spatele unei tastaturi și a unui ecran, în loc să înțelegem mai bine ce se întâmplă", e de părere Radu Delicote.

Lipsa modelelor și normalizarea agresivității verbale

Potrivit expertului în comunicare, tipul de limbaj din online este alimentat și de modelele promovate în spațiul public: „Vedem persoane care reușesc prin agresivitate, prin atacuri. Nu persoane la care să aderi prin valori sau principii.”

Grav este că aceste comportamente încep să treacă dincolo de tastatură și să se reflecte și în viața de zi cu zi:

,,Poate nu o să vedem pe cineva pe stradă să arate cu degetul o femeie și să râdă de ea atât de pe față cum se întâmplă în social media, dar, prin anumite comportamente subtile, deja vedem la nivel de societate că această tipologie de manifestare începe să se vadă la nivel fizic, nu doar virtual".

Un astfel de exemplu poate fi audierea din Parlament a Oanei Țoiu, când oameni politici precum fostul ministru social-democrat Adrian Cîciu (acum deputat) au ales atacul la persoană în locul dialogului cu oponenții politici. Ministra de Externe nu a fost singura vizată. Derapajul verbal al lui Cîciu a fost îndreptat și asupra deputatului USR Iulian Lorincz

„Ce-i cu barba aia netunsă? Domnule Lorincz, ne spui nouă de educație? Te-ai dus la bărbier cumva, vreodată? Ți-ai tăiat unghiile să vii să vorbești cu noi?”, i s-a adresat Cîciu.

Fostul ministru a avut și remarci care au intrat în zona xenofobiei și care i-au adus o reclamație la CNCD.

,,Ești de la UDMR, nu înțelegi ce înseamnă să fii român!", i-a spus acesta deputatului UDMR Hajdu Gabor.

Cazul Oanei Țoiu este relevant astfel nu doar prin intensitatea reacțiilor, ci prin ceea ce dezvăluie despre starea discursului public.

„În loc să reușești un argument sau un dialog, ataci o persoană. Este lipsă de argumente și incapacitate de a gestiona situația”, subliniază Radu Delicote.

Pe termen lung, efectele nu se limitează la persoanele vizate, ci afectează calitatea dezbaterii și standardele prin care sunt evaluați cei din viața publică.

Există o ieșire?

Da, dar schimbarea va veni greu, e de părere expertul în comunicare publică.

,,Lucrurile se schimbă de la sine, cu o presiune de jos în sus. Asta este ce cred eu că se va întâmpla. Va trebui presiune socială la nivel de individ și de micro-comunitate, de jos în sus. Oameni simpli, oameni normali, care s-au săturat de lucrurile acestea să încerce prin mici gesturi și elemente să schimbe lucrurile, ușor-ușor. Da, e o chestiune care va dura foarte mult, va transcede o generație (poate chiar două), dar ușor-ușor va trebui să ne civilizăm, că n-avem de ales".

Scandal în Parlament la audierea Oanei Țoiu cu privire la repatrieri. Ministra de Externe a fost acuzată că evită întrebările și oferă explicații incomplete