Radu Crăciun avertizează: criza politică și datoria publică împing România spre un șoc economic
România se confruntă cu o nouă perioadă de instabilitate politică în urma demiterii Guvernului Bolojan, un moment critic marcat de presiuni crescânde asupra finanțelor publice. Cu un guvern interimar la Palatul Victoria și lipsa unei majorități capabile să implementeze măsurile esențiale pentru reducerea deficitului bugetar și finalizarea PNRR , incertitudinea afectează deja percepția investitorilor. În acest context, economistul Radu Crăciun, fost președinte și director general al BCR Pensii, avertizează că agențiile internaționale de rating monitorizează atent evoluțiile din București. Un semnal de abandon sau întârziere a consolidării fiscale ar putea duce la o retrogradare a ratingului de țară, ceea ce s-ar traduce prin costuri de finanțare mai mari pentru stat și, implicit, prin efecte negative pentru populație și mediul de afaceri.
Grafic prezentat de Ilie Bolojan privind veniturile și cheltuielile salariale. FOTO: Inquam Photos
Pe fondul unui derapaj fiscal sever în anul electoral precedent, care a dus la un deficit bugetar de aproape 10% , România se află acum într-un proces dificil de ajustare fiscală, angajament asumat atât față de Comisia Europeană, cât și față de piețele financiare. Viitorul guvern va fi evaluat în special prin prisma capacității sale de a continua reducerea deficitului și de a prezenta proiecții financiare credibile.
Radu Crăciun subliniază că agențiile de rating prioritizează rezultatele concrete și realismul estimărilor fiscale. Acesta a explicat pentru Adevărul că:
„Pentru menținerea rating-ului României, este foarte important ca tendința deja existentă de reducere a deficitului bugetar să fie menținută. Indiferent de guvern, în momentul în care vor exista declarații, nici măcar măsuri, care să sugereze fie că procesul de scădere a deficitului bugetar va fi stopat, fie că va fi scăzut, dar în baza unor proiecții fiscale nerealiste, rating-ul va fi micșorat, fără doar și poate. Finanțarea datoriei României va mai fi semnalată investitorilor ca având un risc ridicat. Nota bene, dozajul dintre creșterea veniturilor bugetare și scăderea cheltuielilor prin care va fi continuată scăderea deficitului va fi la latitudinea viitorului guvern. Pentru agențiile de rating importante sunt rezultatele și, repet, realismul proiecțiilor fiscale."
De ce România plătește deja dobânzi mai mari?
Crăciun atrage atenția asupra unei realități dure: România suportă deja costuri de finanțare mai ridicate decât țări cu un rating de credit mai slab, precum Serbia. Această situație este, în opinia sa, o consecință directă a unei politici fiscale lipsite de coerență de-a lungul deceniilor. În loc să acumuleze rezerve în perioadele economice favorabile, România a înregistrat deficite mari, ajungând să impună măsuri de austeritate tocmai în momentele dificile.
El subliniază că, istoric, ajustările fiscale de amploare au fost implementate sub supravegherea Fondului Monetar Internațional (FMI), printr-o abordare de tip „șoc”. Pentru prima dată, România încearcă o ajustare graduală, pe cont propriu, ceea ce explică și tensiunile politice actuale, în lipsa unui „țap ispășitor” extern.
Consecințele unei retrogradări a ratingului de țară
O retrogradare a ratingului de țară ar depăși cu mult o simplă conotație simbolică. Impactul imediat s-ar manifesta prin creșterea costurilor de finanțare ale statului, implicit a dobânzilor și a cheltuielilor bugetare asociate datoriei publice. Această presiune adițională asupra bugetului ar putea genera noi măsuri de ajustare, resimțite direct de către cetățeni și companii.
Radu Crăciun avertizează că, în acest scenariu, cele mai vulnerabile ar fi titlurile de stat emise în valută, dat fiind că acestea atrag o pondere mai mare de investitori străini. Economistul detaliază:
„În cazul unei eventuale scăderi de rating, mă aștept ca dobânzile la care se finanțează România să crească, dar nu cu mult, deoarece, așa cum spuneam, ele sunt deja ridicate. De asemenea, mă aștept ca titlurile de stat denominate în valută să aibă o reacție negativă mai puternică decât cele în lei, ponderea investitorilor străini fiind mai mare acolo. Consecința va fi o creștere a cheltuielilor cu dobânzile la nivel de buget, ceea ce va necesita ajustări și mai dureroase economic, atât pentru populație, cât și pentru companii."
Incertitudinea alegerilor anticipate și riscurile economice
Scenariul unor alegeri anticipate, din ce în ce mai prezent în dezbaterea publică după eșecul învestirii guvernului Veștea, ar putea amplifica riscurile economice. Radu Crăciun avertizează că promisiunile electorale nerealiste sunt o constantă în campaniile politice, iar un astfel de context ar pune sub semnul întrebării disciplina fiscală a viitorului executiv.
Economistul consideră că agențiile de rating nu vor aștepta rezultatul final al scrutinului pentru a reacționa la eventualele semnale negative:
„În cazul alegerilor anticipate, riscul este ca, pe parcursul campaniei electorale, promisiunile partidelor să fie nerealiste. Aceasta ar aduce un grad ridicat de impredictibilitate legată de traseul fiscal al României și așa ceva ar fi greu de trecut cu vederea de agențiile de rating. Nu cred că vor mai aștepta să vadă cine va câștiga alegerile."
Datoria publică: o creștere inevitabilă, chiar și cu ajustare fiscală
Radu Crăciun clarifică o confuzie des întâlnită în spațiul public: reducerea deficitului bugetar nu echivalează automat cu o diminuare a datoriei publice. Chiar și în condițiile unei consolidări fiscale reușite, datoria va continua să crească, deși într-un ritm mai temperat.
Conform estimărilor economistului, în următorii ani, datoria publică a României raportată la PIB ar putea ajunge la un nivel aproape dublu față de cel de acum patru ani. De la 48,1% din PIB în 2022, se estimează o creștere la 61,5% din PIB în acest an, potrivit OCDE. În acest context, Radu Crăciun subliniază gravitatea situației:
„Este important să rămânem consecvenți pe traseul pe care ne aflăm astăzi. Abordările pot diferi în funcție de guvern, dar rezultatul final trebuie să arate la fel: un deficit în scădere. Planul de scădere a deficitului bugetar nu va duce la o scădere a datoriei externe. Datoria externă va continua să crească, dar, de dorit, cu o viteză din ce în ce mai mică. Chiar și așa, sunt șanse mari ca peste 3-4 ani să ajungem la un nivel al datoriei aproape dublu față de cel de acum 4 ani, raportat la PIB. Situația este foarte serioasă și nu trebuie tratată deloc cu superficialitate. O ajustare graduală, dar rapidă, a deficitului este cel mai bun antidot împotriva unui șoc economic care ar duce la o prăbușire generalizată a nivelului de trai. Trebuie, din nou, să alegem răul mai mic."
Explorează subiectele:
