Avocatul Radu Dinulescu, specializat în Drept Administrativ și Urbanistic, a analizat, la GÂNDUL EXCLUSIV, proiectul Codului Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor, act normativ aprobat recent de Guvern. Potrivit specialistului, proiectul este unul cu mari lipsuri, iar Ministerul Dezvoltării nu s-ar fi consultat cu experții din aceste domenii atunci când a elaborat Codul.

Avocatul Radu Dinulescu a punctat cele mai importante aspecte legate de noul Cod al Urbanismului.

”Codul urbanistic este o creație pe care noi profesioniștii o așteptăm de foarte mult timp. Orice cod înseamnă o mare realizare a unui legiuitor, pentru că el vine să cuprindă absolut toate reglementările legale care țin de o anumită materie sau sferă a dreptului și a societății. Din acest punct de vedere, proiectul de Cod are câteva critici din partea noastră.

Înainte de toate, un cod este o creație legislativă extrem de importantă. Reglează lucrurile într-o singură măsură și într-o singură bază legală, ceea ce este foarte bine”, a explicat Radu Dinulescu, în interviul la Gândul Exclusiv.

Specializat în Drept Urbanistic, Radu Dinulescu este de părere că noul Cod reunește trei domenii importante.

„Codul este făcut pe patru capitole, are patru mari titluri. Practic, în acest Cod se unesc legile principale și actele normative principale care reglementează și activitatea de urbanism, și de amenajare a teritoriului,

și activitatea de autorizare a construcțiilor, dar și construirea propriu-zisă. Deci, avem aici trei domenii importante, plus un subdomeniu care ține de partea de justiție a actelor normative necesare, și suntem în situația în care putem vedea că aceste chestiuni despre care vorbim s-au reunit în acest Cod”, a explicat Radu Dinulescu.

„Codul Urbanistic nu cuprinde câteva lucruri de maximă importanță”

Avocatul atrage însă atenția asupra elaborării acestui act normativ și spune că are mari lipsuri.

„Așa cum vă spuneam, el are mari lipsuri. Una dintre ele este că nu cuprinde, în sfera principiilor, câteva lucruri de maximă importanță. Vă dau un exemplu: principiul continuității. Exact ca în Dreptul Fiscal, și în Dreptul Urbanistic există acest principiu al continuității.

Nu putem avea vid legislativ. Nu putem aștepta ca o autoritate locală, oricare ar fi ea, executivă sau deliberativă, să aibă idei cu privire la modificarea unor elemente de ordin urbanistic și de amenajare a teritoriului, în timp ce noi nu avem deloc reglementări, cum s-a întâmplat și în București. Acest principiu al continuității trebuia clar definit în această culegere de legi”, a explicat Radu Dinulescu.

Avocatul a precizat că se vor depune câteva amendamente la Parlament, acolo unde se decide forma finală a Codului.

„Profesioniștii vor avea de spus niște lucruri despre Codul Urbanismului”

Specialistul punctează faptul că Ministerul Dezvoltării „nu a contactat asociațiile profesionale” când a elaborat proiectul Codului Urbanistic.

„Sigur, suntem în faza în care Guvernul a aprobat un proiect, îl trimite în Parlament, unde va urma procedura legală (…) Noi, profesioniștii, vom avea de spus niște lucruri. Sunt sigur că există o tristețe a noastră. Guvernul, în speță Ministerul Dezvoltării, nu ne-a contactat, nu a contactat asociațiile profesionale prea mult pentru a sta de vorbă.

Din ce spune Guvernul, acest proiect a fost realizat de specialiștii din Ministerul Dezvoltării, cu oameni care sunt convins că știu bine administrație, dar nu sunt atât de familiarizați cu ce se întâmplă zi de zi în administrațiile locale și nu știu ce se întâmplă în justiție”, a afirmat Radu Dinulescu.

Scurtarea timpului de obținere a autorizațiilor de construcții ar fi „singura bilă albă”

Potrivit specialistului, noul Cod ar avea și mai „multe bile negre”. Totodată, explică avocatul, în noua reglementare nu ar exista „o corelare juridică a textului acestui Cod cu diferite acte normative existente”.

Avocatul Radu Dinulescu este de părere că proiectul Codului de Urbanism ar trebui să sufere, în forma actuală, mai multe modificări.

Specialistul a vorbit și despre intenția inițiatorului de scurtare a timpului de obținere a autorizațiilor de construcții.

„Când domnul ministru (Cseke Attila, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației – n.r.) s-a referit la scurtarea timpului de așteptare pentru obținerea unei autorizații, de 65 de zile (…) poate fi fezabil, dar nu s-a referit la termenul de 30 de zile din momentul în care ai toate avizele, le pui pe masa primăriei și aștepți autorizația. Nu. S-a referit la termenul care trece între certificatul de urbanism și depunerea pentru obținerea autorizației. Evident că el, dacă se va scurta la 65 de

zile, va fi ceva mai repede decât 90, 100 de zile cât durează acum, poate și mai mult. Vor fi mai puțini avizatori și vor fi grupați. Avizele de la nivelul local vor fi date de un birou unic de la primărie, cele de la nivel central, de un alt birou unic”, a explicat Radu Dinulescu, la GÂNDUL EXCLUSIV .

Potrivit avocatului, scurtarea timpului de obținere a autorizațiilor de construcții ar fi „singura bilă albă” a Codului.

“Sigur că nu se pot uniciza avizele profesionale, de tip avizul de mediu, sau avizul ISU, împreună cu celelalte avize, dar, în general, lucrurile aceasta pot funcționa. Însă, asta este singura chestiune care poate fi lăudată în Cod cu privire la viteza de obținere a autorizației. E o bilă albă. Dar avem foarte multe bile negre”, a precizat Radu Dinulescu.

„Avem bile negre cu privire la modalitatea pe care Codul o gândește ca reglementare a categoriilor de construcții”

Avocatul a explicat apoi care sunt bilele negre ale proiectului privind Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor (CATUC).

„Avem bile negre cu privire la modalitatea pe care Codul o gândește ca reglementare a categoriilor de construcții, sunt patru categorii, lucrurile devin extrem de stufoase, funcționarii nu vor ști să aplice (reglementările – n.r.), și mai ales introduce câteva chestiuni care trebuiau scoase din vechea legislație, cum ar fi Comisia Tehnică de Urbanism. Sunt prevăzute categoriile de construcții civile, categoriile rezidențiale, categoriile de alt tip (…) dar stufoșenia unei legislații nu duce la aplicarea ei într-un mod corect și coerent”, este de părere avocatul.

Specialistul explică și care ar trebui să fie rolul unei Comisii Tehnice de Urbanism.

„Pe de altă parte, vă dau un singur exemplu: Comisia Tehnică de Urbanism, care și în legislația actuală, și mai departe în Cod, trebuie să fie o comisie care este pusă la dispoziția arhitectului șef, pentru a se consulta. Ea trebuie să rămână așa. Nu trebuie să devină o comisie față de care titularul dreptului care nu are nicio posibilitate de a-și apăra dreptul, o comisie al cărei rol se exacerbează acum. Acest Cod trebuia să facă lumină în această chestiune, pe care noi, ca profesioniști, am mai discutat-o, de altfel”, a detaliat Radu Dinulescu.

„Există o corelare juridică insuficientă a textului acestui Cod cu diferite acte normative existente”

Avocatul specializat în Drept Administrativ și Drept Urbanistic a explicat care sunt celelalte „bile negre” ale proiectului privind CATUC.

„În primul rând, o corelare juridică insuficientă a textului acestui Cod, despre care vorbim, cu diferite acte normative existente. Dau exemplul spațiilor verzi, dau exemplu din Legea 422 a monumentelor istorice, unde trebuie să dispară toate reglementările legale cu privire la construcții și cu privire la obținerea autorizațiilor, și să fie în acest Cod, lucru care nu se întâmplă. Formulări neclare cu privire la legislația de mediu, la legislația funciară și, mai ales, cu privire la patrimoniu”, a precizat avocatul.

Radu Dinulescu a mai spus că proiectul CATUC are probleme și în ceea ce privește definirea spațiilor verzi.

„Nu putem vorbi ca în Legea Mediului, care are vestitul articol 71 - dau exemplul acesta - , care vorbește că nu se pot schimba spațiile verzi, destinația lor, dacă sunt prevăzute în regulamente de urbanism, chiar

proaste fiind acele regulamente, nu se pot schimba niciodată. Și spune textul: «indiferent de regimul lor juridic». Ce exprimare e aceasta? Când legiuitorul vrea să spună indiferent de forma de proprietate, o spune «expressis verbis» (explicit – n.r.). Și atunci înțelegem că, indiferent dacă sunteți în proprietate privată cu spațiul verde, sau proprietate publică, nu puteți schimba, lucru care duce imediat la încălcarea principiilor constituționale.

Când folosește expresii care pot primi mai multe înțelesuri, ajungi la asemenea interpretări ale instanțelor, în care un om este expropriat în fapt, și nu în drept. El nu primește banii, dar nu poate construi, de fapt, pe terenul respectiv”, a mai spus Radu Dinulescu.

Proiectul de lege a fost aprobat de Guvern

Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor, un proiect de lege-mamut, care își propune că reunească și să armonizeze prevederile celor trei acte normative care reglementează domeniile, a fost aprobat, săptămâna trecută, de Executiv.

Proiectul va fi dezbătut în comisiile de specialitate ale Parlamentului, care îl pot amenda, apoi va fi trimis în forma adoptată de Legislativ spre promulgare, la Palatul Cotroceni, și va intra în vigoare la trei zile de publicarea în Monitorul Oficial.

Interviul integral cu Radu Dinulescu despre Codul Urbanistic poate fi vizionat AICI .