Raport Ordinul Arhitecţilor: Deşi Bucureştiul creşte, nu se dezvoltă pe baza unui plan urbanistic general actual
Deşi Bucureştiul creşte, nu se dezvoltă pe baza unui plan urbanistic general actual şi flexibil - se arată într-un raport lansat marţi de Ordinul Arhitecţilor din România - filiala Bucureşti.
"Planul de acum este realizat în anul 2000. Deşi se ştia termenul său de valabilitate (10 ani), timp în care primăria ar fi putut să pregătească următorul PUG, demersurile pentru noul plan urbanistic au început în 2012. (...) Cel mai recent termen până la care a fost prelungit PUG 2000 este 30 decembrie 2018. Amânarea şi lipsa consultărilor publice demonstrează că, de fapt, nu există interes pentru planul urbanistic general şi că e mai convenabil să nu se facă nimic. În acest timp, creşterea urbană neplanificată continuă prin investiţii private necontrolate şi fără viziune", relevă ''Raportul pentru Bucureşti 2018''.
În opinia OAR - Bucureşti, printre soluţiile la această problemă se numără accelerarea finalizării primei etape de PUG şi realizarea de consultări şi analiză publice a PUZ-urilor de sector şi a direcţiilor prevăzute de acestea.
"Plinta urbană este o resursă economică şi de socializare neutilizată la potenţialul său maxim în Bucureşti. Trotuarul şi plinta urbană formează spaţiul public liniar al oraşului. Conceptul de 'plintă urbană' a apărut recent în studiile de specialitate legate de experienţa locuitorului ca pieton şi se bazează pe prioritizarea primului nivel al profilului stradal: parterul clădirilor. (...) În centrul istoric, modificările legislative şi transformările economice şi urbanistice au închis multe dintre spaţiile comerciale de la parter, ultima coerciţie fiind exercitată asupra spaţiilor comerciale din clădirile cu 'bulină roşie'", se arată în raport.
Printre soluţiile prevăzute în document la această problemă se numără cartarea plintei urbane, permeabilizarea plintei urbane, prin mărirea accesibilităţii şi legăturilor între trotuar şi spaţiul interior.
"În rândul comunităţii din Bucureşti există un mic sector al iniţiativelor de regenerare urbană, care reutilizează clădiri neutilizate sau subutilizate pentru a le adapta la nevoile actuale. 'Refolosirea' unei clădiri, odată ce aceasta şi-a pierdut scopul iniţial pentru care a fost construită, nu este o practică recentă, dar a luat amploare odată cu identificarea oportunităţii de a utiliza spaţii în mod neconvenţional, în condiţii mai avantajoase economic în intervalul de timp în care nu sunt folosite. Din punct de vedere al dezvoltării durabile, aceste acţiuni sunt sustenabile pentru oraş", menţionează raportul.
Conform Institutului Naţional de Statistică, prin recensământul populaţiei şi locuinţelor din 2011, în Bucureşti existau 132.171 imobile de locuit, cuprinzând 844.541 de locuinţe. Dintre acestea, 86.662 de imobile de locuit (65,2% dintre imobilele din Bucureşti) sunt construite înainte de anul 1980, iar 31.511 imobile de locuit (23,7%) au fost ridicate înainte de 1945. Nu există informaţii publice privind numărul de persoane care locuiesc în fiecare dintre aceste tipuri de imobile, respectiv în clădirile construite în diferite perioade, menţionează raportul OAR.
De asemenea, printre soluţiile propuse în raport se numără refacerea şi completarea OG 20/1994 pentru a asigura cooperarea între proprietari, locuinţe temporare, proceduri de intervenţie diversificate, proiecte integrate.
"Dezvoltarea urbană neplanificată, urbanismul derogatoriu, lipsa de întreţinere a spaţiului public şi a fondului construit, precum şi întârzierea finalizării unui plan urbanistic general operaţional sunt câteva din efectele incapacităţii administraţiei publice de a asigura o bună guvernanţă", se arată în raport, o soluţie evidenţiată la acest capitol fiind introducerea obligatorie în lege a unei instituţii de planificare urbană, de interes public.
Potrivit raportului, în Bucureşti, concursurile de arhitectură au fost sporadice, organizate cu mari dificultăţi şi, de regulă, "fără consecinţe".
"Dezvoltarea urbană durabilă presupune crearea şi promovarea unor modele de bună practică, care să acţioneze ca exemple pentru comunitate", relevă sursa citată.
La capitolul "Zona metropolitană, fără susţinere politică" se precizează că lipsa de cooperare între municipiul Bucureşti şi comunele din jur se răsfrânge asupra locuitorilor, în condiţiile în care dezvoltările imobiliare aglomerează ieşirile din oraş. "Lipsa de corelare administrativă între politicile celor şapte administraţii - una generală şi şase de sectoare - îngreunează gestiunea unitară a Bucureştiului şi atribuirea unei identităţi urbane puternice", arată raportul.
Documentul mai relevă că reţeaua feroviară constituie un potenţial încă neutilizat pentru dezvoltarea Bucureştiului şi a relaţiilor sale cu lumea şi că în zonele istorice valoroase ale Capitalei se manifestă un comportament "ilogic" - pe de o parte se afirmă valoarea patrimoniului, pe de altă parte acţiunile reale în teren conduc la "demolări abuzive şi distrugeri nejustificate". AGERPRES
