Un raport relevă faptul că Rusia a folosit până acum în Ucraina cel puţin şapte tipuri de mine terestre cu fragmentare şi cu suflu de la lansarea războiului de către Vladimir Putin, la 24 februarie.

FOTO EPA-EFE

Este „o situaţie fără precedent, în care o ţară care nu este încă parte a tratatului foloseşte această armă pe teritoriul unui stat membru”, atrag atenţia autorii acestui raport întocmit sub egida Observatorului Minelor, care evaluează punerea în aplicare a Convenţia privind interzicerea minelor terestre, sau Tratatul de la Ottawa.

Folosirea de către Rusia, care deține cel mai mare stoc mondial de mine terestre, și anume 26,5 milioane, a acestui tip de arme în Ucraina a fost condamnată ferm de diverse ţări.

Şase dintre tipurile de mine terestre folosite de Rusia în Ucraina sunt cu fragmentare: MOB, MON-50, MON-100, OZM-72, POM-2/POM-2R şi POM-3. Rusia foloseşte de asemenea mine cu suflu de tip PMN-4. Toate au fost produse de Rusia sau de URSS, se arată în raport, care a fost preluat de AFP și Agerpres .

În total, 277 de civili ucraineni au devenit victime ale minelor şi ale altor resturi explozive în primele nouă luni ale anului.

În prezent, 164 de state fac parte din Tratatul de la Ottawa, iar unul dintre semnatari, Insulele Marshall, încă nu l-a ratificat.

Raportul, care analizează perioadă cuprinsă între mijlocul lui 2021 şi octombrie 2022, subliniază că, în afară din Rusia, junta din Myanmar, țară semnatară a tratatului, a recurs la rândul său la aceste arme pentru a lupta împotriva rebeliunii.

Grupuri armate nonstatale au folosit de asemenea mine terestre în cel puţin cinci ţări: Columbia, India, Myanmar, Republica Centrafricană şi Republica Democrată Congo.

Acţiunile de deminare în lume constituie o provocare importantă. La fel ca în anii precedenţi, majoritatea deminărilor în 2021 au fost realizate de Cambodgia şi Croaţia.

Treizeci de state membre şi-au respectat obligaţiile de deminare de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Ottawa, în 1999. Însă numai două dintre cele 33 de state membre în continuare contaminate par în măsură să îşi respecte termenele de deminare prevăzute de tratat, și anume Sri Lanka şi Zimbabwe.

Până în acest moment, 94 de state au anunțat că și-au distrus stocurile, cel mai recent fiind Sri Lanka, în 2021.

Două ţări încalcă în continuare tratatul prin faptul că nu şi-au distrus încă stocurile în termenele prevăzute, și anume Ucraina, care deţine 3,3 milioane de mine terestre, şi Grecia, cu 343.000.