Rareș Bogdan critică forma în care Parlamentul de la Kiev a adoptat noua lege a minorităţilor, susținând că limitează accesul acestora la învătământ în limba maternă. Europarlamentarul menționează că, nefiind promulgată, președintele ucrainean ar putea cere modificări.

Rareș Bogdan cere modificarea legii educației din Ucraina. Foto: Arhivă

"Ei bine, NU!Parlamentul de la Kiev a votat pe 13 Decembrie o lege a educației care limitează accesul minorităților la școală în limba maternă. Este nedrept și jignitor. Se mențin prevederile legii din 2017, care limitează accesul la educație al minorităților. Se stipulează că, după clasele primare, se introduc cote proporționale pe criterii etnice, ceea ce face ca elevii români să aibă materii cu predilecție în ucraineană și termină liceul fără sa aibă competente solide in limba maternă. Sunt mâhnit, deoarece după invadarea Ucrainei de către Putin, românii au arătat o solidaritate rară în lume, i-au considerat pe refugiați membri ai familiilor lor, și-au dat cămașa de pe ei, iar statul român a alocat resurse pentru facilitarea tranzitului către alte state UE, dacă au dorit. Președintele Ucrainei nu a promulgat legea, mă aștept să ceară modificări pentru a garanta copiilor români dreptul de a învăța în limba maternă la toate disciplinele, la toate nivelurile.

Atâta timp cât legea menține nedreptățile create prin legea educației din 2017, care reduce dreptul copiilor de a-și dezvolta identitatea românească prin studiu la toate materiile, nu o putem accepta. Este drept, prin legea adoptată statul ucrainean se angajează să nu asimileze minoritățile și condamnă discriminarea, dar este insuficient. Cred că rezolvarea acestei probleme, care pentru România este extrem de importantă, va ajuta Ucraina inclusiv în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Ucraina nu are a se teme de minoritatea românească, aceasta nu este în situația celei ruse, folosită de un criminal în referendum-uri pentru a-și justifica invazia de ev mediu. Dimpotrivă, atenuarea nemulțumirilor îi va determina pe cetățenii ucraineni de etnie română să constituie o voce și mai puternică împotriva războiului nedrept dus de un terorist. Ucraina are statut de țară candidată la UE, printre ale cărei valori fundamentale este protecția reală a minorităților", a transmis Rareş Bogdan, printr-o postare pe Facebook.

Nemulţumiri şi din partea MAE

Ministerul Afacerilor Externe român a transmis că solicită Ucrainei să consulte Comisia de la Veneția și să aplice pe deplin recomandările în cazul noii Legi privind minoritățile naționale adoptate de Rada Supremă a statului, considerând regretabil că legea a fost adoptată în lipsa avizului Comisiei şi a unedi consultări a comunităţii române din Ucraina, cum a cerut partea română.

MAE reaminteşte de paşii pe care trebuie să îi urmeze Ucraina pentru aderarea la UE, indicaţi de Comisia Europeană, printre care "finalizarea reformei cadrului legislativ privind drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale, conform recomandărilor Comisiei de la Veneția, și adoptarea imediată de mecanisme de implementare eficiente”.

Care sunt prevederile criticate de România

Astfel, MAE menţionează că în legea adoptată pe 13 decembrie persistă prevederi care pot avea un impact negativ, prin raportare la standardele europene.

„Preocupările părții române din perspectiva dreptului la educație nu sunt satisfăcute; subzistă limbajul neclar cu privire la atribuţiile de monitorizare ale autorităţii centrale însărcinate cu implementarea politicii de stat în domeniul minorităţilor naţionale în legătură cu activităţile asociaţiilor civice ale minorităţilor naţionale; nu există nicio prevedere privind utilizarea limbii materne în relația cu autoritatea judecătorească-

Persistă neclarități privind aplicarea concretă a prevederilor privind utilizarea limbilor minoritare în administrație, în zonele locuite în mod tradițional de persoane aparținând minorităților naționale și la cererea acestora, precum și a celor care reglementează că informațiile de interes general (anunțuri, care, printre altele, conțin o ofertă publică de încheiere a unui contract, plăcuțe informative, indicatoare, panouri, mesaje, inscripții și alte informații textuale, vizuale și audio amplasate public care sunt utilizate sau pot fi utilizate pentru a informa un număr nelimitat de persoane despre bunuri, lucrări, servicii, anumite entități comerciale, funcționari, angajați ai întreprinderilor sau autorităților de stat, organismelor locale de autoguvernare) sunt dublate în limba minorității naționale (comunității) printr-o hotărâre a consiliilor sătești, comunale, orășenești; dreptul de a-și manifesta religia sau credința nu beneficiază, în continuare, de o prevedere distinctă, fiind inclus doar în articolul referitor la dreptul la libertatea de exprimare; în timp ce constituirea unui organ consultativ în cadrul organului executiv central menit să asigure formarea și implementarea politicii de stat în domeniul protecției drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale apare ca o măsură pozitivă, subzistă lipsa clarității asupra modului de a decide care organizație este reprezentativă pentru o minoritate atunci când, de exemplu, există mai multe asociații constituite în cadrul aceleiași minorități naționale”, se menţionează în comunicatul MAE.

Totodată, instituţia precizează că „nu este clarificată problema asigurării resurselor financiare pentru traducerea informațiilor referitoare la evenimentele artistice și culturale, atunci când este necesară asigurarea traducerii în limba de stat” și „subzistă chestiunea lipsei de finanțare pentru asociațiile reprezentative ale minorităților naționale, fiind prevăzută doar posibilitatea finanțării punctuale pe bază de proiecte și pe bază competitivă, în limitele bugetului alocat anual în acest scop”.

Ministerul precizează că va continua dialogul cu autorităţile şi Ucraina şi cu reprezentanţii comunităţii române.

„Acest dialog va continua inclusiv în formatul Comisiei mixte interguvernamentale româno-ucrainene pentru promovarea drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale. Ministerul Afacerilor Externe reamintește faptul că încă din anul 2021 propunerea României de încheiere a unui Acord cuprinzător privind protecția drepturilor persoanelor aparținând comunităților română din Ucraina și ucraineană din România cu accent pe drepturile lingvistice a fost agreată de principiu la nivel bilateral, dar din cauza războiului Rusiei împotriva Ucrainei dialogul în materie a fost îngreunat și încetinit considerabil”, a mai arătat MAE.