Concluziile studiului publicat de Context.ro: jurnaliștii Ion Cristoiu și Sorin Roșca Stănescu, „analistul” Cozmin Gușă, infractorul Adrian Severin (fost ministru și fost europarlamentar) și alți „influenceri” români participă la o uriașă operațiune de manipulare a informațiilor. Ei folosesc o infrastructură online care amplifică și propagă teorii ale conspirației și narațiuni ale Kremlinului.

Materialul integral publicat de Context.ro:

O analiză tehnică realizată în cadrul investigației Rețeaua minciunilor ( Firehose of Falsehood ) arată că Sorin Roșca Stănescu, Cozmin Gușă, Adrian Severin și Ion Cristoiu participă la o operațiune de manipulare a informațiilor și împart o infrastructură online care amplifică și propagă teorii ale conspirației și narațiuni ale Kremlinului. Nu sunt singurii. Datele indică și alte site-uri care propulsează pe internet dezinformări toxice. Unele pagini sunt anonime, iar proprietarii lor sunt greu de identificat.

Sute de site-uri din Europa Centrală și de Est fac parte dintr-o rețea de platforme care distribuie sau susțin narațiuni pro-Kremlin, dar și alte tipuri de dezinformări. O investigație jurnalistică transfrontalieră la care

Printre cei care participă la operațiunea de manipulare a informațiilor se află și nume sonore din România, precum Cozmin Gușă, Sorin Roșca Stănescu, Adrian Severin sau Ion Cristoiu. Au site-uri proprii sau publică materiale pe alte pagini care propagă teorii ale conspirației și narațiuni ale Kremlinului. Paginile sunt interconectate cu alte domenii cu conținut dezinformator, după cum rezultă din investigația Rețeaua minciunilor ( Firehose of Falsehood ).

Harta de mai jos ilustrează conexiunile dintre site-urile care construiesc scena dezinformării, a conspirației și a extremei drepte din România și din alte douăsprezece țări din Europa Centrală și de Est, cu legăturile acestora cu site-urile pro-ruse și de extremă dreapta din întreaga lume. (Pentru detalii despre cum a fost creată lista de site-uri și reprezentarea grafică, consultați explicațiile de la sfârșitul articolului)

Flavia Durach, specialist în studiul dezinformării, a analizat pentru Context.ro situația din România, în special felul în care se manifestă propaganda pro-Kremlin.

“Sondajele de opinie indică că nu este o susținere evidentă a Federației Ruse în România. Ceea ce se întâmplă mai degrabă este o sensibilizare suplimentară la discursul anti-UE, anti-NATO, anti-SUA și chiar o reîntărire a unor narațiuni mai vechi care afirmau că România are o poziție periferică și că este exploatată de către marile puteri. Și vedem o revenire a acestor tipuri de narațiuni care au combustibil nou în contextul războiului din Ucraina”, spune Flavia Durach, conf. univ. dr. în cadrul Facultății de Comunicare și Relații Publice – SNSPA București.

Amploarea fenomenului în România

„Aș spune că se reflectă la noi aceleași tendințe ca și în alte spații occidentale. Cu alte cuvinte, împrumutăm și adaptăm la contextul local anumite variante transnaționale de dezinformare sau acest tip de narațiuni care dezinformează. Lucru foarte evident, de exemplu, în contextul războiului din Ucraina, unde multe elemente au fost preluate din surse externe, uneori din spațiul estic, alteori din spațiul occidental. Este un fenomen care nu poate fi neglijat pentru că el beneficiază de efectul bulgărelui de zăpadă”, completează Flavia Durach, care spune că terenul de interpretare era deja pregătit din timpul pandemiei, iar idei precum elita mondială care orchestrează evenimente, o tentativă de impunere a unei forme de nazism sau alte teorii ale conspirației au fost preluate și adaptate pentru subiectul războiului din Ucraina.

“Și în România, și în străinătate, multe pagini care au trăit, în sens figurat, din publicarea de dezinformare, de informații înșelătoare despre pandemie, peste noapte s-au reorientat pentru că noul subiect care ardea și făcea vizualizări era cel al războiului din Ucraina. Și, de asemenea, oamenii care împing o agendă ideologică s-au folosit acum de noul subiect pentru a vehicula, a transmite și a obține susținere pentru aceleași idei, de fapt, și poziții nefundamentate pe care le aveau și înainte”, spune Durach.

Ce este de fapt dezinformarea

Termenul de dezinformare este doar una dintre formele de manifestare a ceea ce putem numi patologie în comunicare, adică orice formă de comunicare distorsionată și care mai departe distorsionează modul în care ne formăm opiniile, afirmă Flavia Durach, care spune că în spatele acestui fenomen de diseminare a dezinformării “pot fi uneori motivații ideologice, pot fi motivații financiare”.

Specialistul în dezinformare spune că fenomenul nu este nou, dar a fost discutat mai intens în societatea românească începând cu izbucnirea pandemiei de Covid-19, când au apărut mai clar pentru oamenii obișnuiți primele forme de dezinformare.

De ce ne afectează

“Aceste narațiuni sunt înșelătoare, deoarece ele oferă o interpretare distorsionată tuturor faptelor. Odată ce cazi în capcana acestei interpretări, orice eveniment poate fi pus în mod greșit în această lumină, ceea ce mai departe duce la formarea de opinii eronate și adoptarea unor comportamente care pot să fie dăunătoare pentru societatea noastră, sau pentru sănătatea noastră, pentru modul de funcționare a democrației”, explică Durach.

Cine sunt victimele

“Problema apare atunci când utilizatorii de internet, mai ales cei care au un anumit profil psihologic, cei care au un nivel mai scăzut al educației media, persoanele care au o neîncredere cronică în mass-media mainstream, o neîncredere cronică în autorități, o gândire mai înclinată spre teoriile conspirației ajung să fie expuse aproape exclusiv acestor interpretări distorsionate și atunci se radicalizează în opiniile lor și vor respinge demontările informațiilor respective, de multe ori în baza argumentului că acele fake news-uri au descoperit un secret care trebuia să rămână ascuns și că acum li se închide gura celor care încearcă să spună adevărul”, mai spune Flavia Durach – specialist în studiul dezinformării.

Pentru mai multe detalii despre cum a fost creată lista de site-uri, consultați explicația privind metodologia de la sfârșitul articolului.

Recepția de Ziua Unității Naționale a Rusiei la Ambasada Rusiei în România, 2022 (invitați foto Adrian Severin, Ion Coja, Bogdan Duca – Sputnik, Diana Șoșoacă ș.a.)

Context.ro a cerut un punct de vedere tuturor celor de mai sus. Am întrebat dacă site-urile publică dezinformări sau informații neverificate și dacă da, de ce. De asemenea, am întrebat dacă colaborează cu alte entități de presă europene și/sau rusești prin schimb de conținut sau de soluții tehnice și dacă primesc finanțare sau sprijin din partea autorităților ruse sau din partea unor cetățeni ruși. Am primit două răspunsuri, pe care le redăm exact cum le-am primit:

Ion Coja (ioncoja.ro):

1. Cum aș putea să verific textele altora? Le supun unui examen critic al verosimilității, țin seama dacă sursa/autorul mi-e cunoscut, dacă l-am mai publicat! Nu fac propagandă decât unor idei pe care le-am afirmat deschis și eu, dar public și textele care susțin contrariul. Cu condiția să fie texte rezonabile, civilizate ca stil, cuviincioase.

2. Nu colaborez decât cu persoane care s-au alipit de site-ul meu de-a lungul anilor. Pe cei mai mulți îi cunosc numai după nume! N-am legătură cu nicio entitate de presă! Răspund la toate solicitările, destul de rare, care mi se fac.

3. N-ar fi rău să primesc vreo finanțare! Fie și de la ruși! De la chinezi sau taiwanezi! Nu-s de lepădat nici americanii sau evreii! Mă puteți pune în legătură cu un finanțator mai generos?

În așteptare,
Ion Coja

Andrei Bădin (flux24.ro):

Răspunsul e negativ la toate cele 3 întrebări. Nu vedem în ce celitate Dvs sau oricine altcineva își permite să facă judecătăți de valoare despre o publicație. Vă atenționăm că orice afirmație despre :”narațiuni pro ruse” va însemna că ne vom „cunoaște” în față instanței.

Dezinformarea pe unde radio

Cea mai mare amendă pe care Consiliul Național al Audiovizualului a dat-o vreodată unui post de radio a fost cea încasată de Gold FM – 100.000 lei pentru dezinformare. Licența postului este deținută de o firmă care îi aparține lui Cosmin Andrei Gușă, fiul lui Cozmin Gușă, fost politician și patron de presă.

Sancțiunea-record aplicată în primăvara lui 2022 nu a fost singura. Potrivit CNA, Adrian Severin, Cozmin Gusă, Sorin Roșca Stănescu și Ion Cristoiu au atins teme de propagandă rusă, au prezentat informații distorsionate și au făcut afirmații tendențioase cu mesaj pro-Kremlin în mai multe emisiuni. Motiv pentru care Gold FM a încasat, în total, amenzi de 165.000 lei, în perioada aprilie-iunie 2022.

Influencerii rețelei

Sorin Roșca Stănescu, Cozmin Gușă, Adrian Severin sau Ion Cristoiu, împreună cu alți coautori (Cosmin Andrei Gusă, Iosefina Pascal, Petru Romoșan, H.D. Hartmann, Marius Ghilezan) au publicat anul trecut cartea Războiul din Ucraina. Cu banii din vânzări, spun autorii, vor plăti amenzile primite de la CNA.

„Chiar unele din textele pe care o să le citiți în carte au fost amendate, fiind considerate inacceptabile în contextul dezbaterilor despre război”, a afirmat Cozmin Gușă la lansarea cărții.

Alt autor a spus că volumul cuprinde mai multe capitole despre „laboratoarele militare de biocercetare din Ucraina”, dar și unele precum „Ucraina este deja cumpărată de familia Rothschild”, „Occidentul pune la cale dezmembrarea Rusiei”.

Adrian Severin: Eu nu cred că prin ceea ce s-a întâmplat avem un război. Avem o operațiune militară pe un anumit front dintr-un război care este preexistent și care nu este războiul ucrainean, este un război global.

A fost viceprim-ministru și ministru pentru reformă, relații și informații publice imediat după Revoluție (Guvernul Roman), președinte al Agenției Naționale de Privatizare și Dezvoltare a Întreprinderilor Mici și Mijlocii în perioada 1991-1992 (Guvernul Stolojan), precum și viceprim-ministru și ministru al afacerilor externe în perioada 1996-1997 (Guvernul Ciorbea).

Începând cu anul 2000, a fost președinte și președinte-emerit al Adunării Parlamentare a OSCE. În această calitate a avut o întâlnire oficială cu Vladimir Putin, în mai 2001.

Din 2004 a fost raportor special al ONU pentru situația drepturilor omului în Belarus și președinte al Sub-comisiei pentru afaceri externe al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

În 2002-2003 a fost membru al Convenției pentru viitorul Europei.

Din 1990 și până în 2007 a fost deputat în Parlamentul României, iar din 2007 până în 2014, membru al Parlamentului European.

A fost condamnat la patru ani de închisoare pentru trafic de influenţă şi luare de mită, în noiembrie 2016, fiind acuzat că în 2010 – 2011 a acceptat promisiunea a două persoane de a-i plăti 100.000 de euro anual în schimbul depunerii de amendamente în comisiile de specialitate ale Parlamentului European. Potrivit anchetatorilor, în schimbul banilor, Severin ar fi acceptat să voteze împotriva unor amendamente ce nu corespundeau intereselor firmei pe care cele două persoane pretindeau că o susţin, acestea fiind în realitate reporteri de la „Sunday Times”. A executat un an și două luni de închisoare, fiind eliberat mai devreme pentru bună purtare.

A fost decorat de Adrian Năstase cu Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler, conferit prin Decretul nr. 630 din 5 iulie 2002, care i-a fost ulterior retras de Klaus Iohannis, în 2019.

În mai 2021, Severin i-a trimis o scrisoare lui Vladimir Putin pentru a-l convinge că România nu trebuie inclusă de Rusia pe lista de “state neprietene”. Scrisoarea se încheie astfel:

“Cu cele mai bune și prietenești sentimente, rămân al dvs”.

Adrian Severin este promovat de site-ul Sputnik, organul de presă finanțat de Rusia.

Sorin Roșca Stănescu: S-ar putea să ne execute în momentul în care vor veni cu seria următoare de dezvăluiri despre fermele de copii din Ucraina. Și când vom face aceste dezvăluiri, că fermele de copii sunt chiar în grija rakeților, ca să n-o mai lungim, și cu, din păcate, și cu un acord tacit al autorităților, o complicitate a autorităților. Pentru că, noi când vom face aceste dezvăluiri punctual, ăștia, cu armele aduse în fundul dublu al mașinilor, vin să ne execute.

A făcut parte din mai multe redacții, între care România Liberă, Evenimentul Zilei și Ziarul Ziua, unde a fost și acționar.

A afirmat public că a colaborat cu Brigada Antiteroristă a Securităţii. Însă, în decizia CNSAS din ianuarie 2002 privindu-l pe Roşca Stănescu s-a notat faptul că recrutarea acestuia, în perioada în care era elev în clasa a X-a nu s-a finalizat, întrucât nu a păstrat secretul asupra discuţiilor cu ofiţerul de Securitate.

A fost senator în legislatura 2012-2016, ales pe listele PNL, partid care a decis în 11 noiembrie 2013 excluderea sa din formațiune, după ce SRS l-a acuzat de spălare de bani pe preşedintele de atunci, Traian Băsescu, prezentând documente ce ulterior s-au dovedit a fi false.

Jurnalist și patron de presă, SRS a fost acuzat de mai multe ori că ar fi șantajat personaje-cheie din politică și din afaceri.

Pe 7 octombrie 2014, după 10 ani de procese în dosarul Rompetrol I, Roşca Stănescu a fost condamnat la 2 ani şi 4 luni de închisoare cu executare, fiind acuzat de utilizare a informației privilegiate și de aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup infracțional organizat pentru manipularea Bursei de capital în momentul listării Rompetrol la Bursa de valori București.A fost eliberat condiționat după ce a executat nouă luni de închisoare.

De-a lungul vremii, Sputnik l-a citat în articole, cu analizele și opiniile sale.

Cozmin Gușă: Vă spun încă o dată, nu este război. Este o reașezare militară în urma unor amenințări reciproce în Rusia și Ucraina. Ce s-a întâmplat la Kiev și în alte localități acela este spectacol de sunet și lumină (…) s-ar putea ca ele să fie atacuri fără victime puse la cale tocmai pentru ca să fie puse în cârca rușilor.

A fost secretar general al PSD între 2001 şi 2003, în timpul guvernării Adrian Năstase.

Ulterior, a fost deputat pe listele Alianţei Dreptate şi Adevăr PNL-PD, în decembrie 2004. Apoi, a înființat Partidul Inițiativa Natională.

A fost acţionar al postului Realitatea pe care l-a preluat împreună cu Maricel Păcuraru de la Sorin Ovidiu Vântu, în 2013. Relația sa cu SOV era una mai veche, aceștia au fost parteneri de afaceri, apoi Gușă a fost consilierul lui Vântu pe dezvoltare media.

S-a reînscris în PSD la finele lunii octombrie 2019, însă a fost exclus din formaţiunea politică în noiembrie același an.

Gușă este și moderatorul unei emisiuni la postul de radio Gold FM, patronat de fiul său.
Cozmin Gușă se află, în prezent, la al doilea mandat de președinte al Federației Române de Judo, al cărei preşedinte de onoare şi ambasador a fost Vladimir Putin. FIJ a anunţat suspendarea statutului lui Vladimir Putin, în februarie, după ce Rusia a declanșat războiul din Ucraina. Putin este un practicant pasionat al acestei discipline, posesor al centurii negre și coautor al unei cărţi intitulate „Judo: Istorie, Teorie şi Practică”.

Sputnik l-a plasat pe Cozmin Gușă pe locul 3 în topul presei române pe anul 2021, realizat de portavocea Kremlinului.

Ion Cristoiu: Putin nu face nici o ofensivă, s-a văzut limpede care este scopul acestei operațiuni, că încă este operațiune, nu a început încă războiul.

Jurnalist, scriitor și analist politic, a fondat cotidianul Evenimentul Zilei, unde este editorialist, însă colaborează cu mai multe publicații din România.

Potrivit CNSAS, a fost colaborator al Securității în perioada comunistă, cu numele de cod „Coroiu”.

Recent, președintele PSD Marcel Ciolacu l-a menționat pe Ion Cristoiu drept un posibil candidat al partidului la alegerile prezidențiale. Cristoiu a negat că ar fi avut discuții pe această temă cu liderul social-democrat.

Ion Cristoiu este promovat de Sputnik, un element important din ecosistemul mediatic rusesc, care preia analize și opinii ale sale.

Severin, Gusă și Roșca Stănescu fac parte dintr-un club botezat Clubul de gândire liberă Gold. Cei trei au înființat și un institut numit Gold.
La sfârșitul lunii ianuarie, Sorin Roșca Stănescu a anunțat că vrea să întemeieze Clubul Presei, “la îndemnul lui Maricel Păcuraru, antreprenorul grupului de televiziuni Realitatea, și cu susținerea lui Cozmin Gușă și a Grupului de Gândire Liberă Gold FM”, potrivit acestuia.