Războiul digital escaladează: Rusia lovește podurile, Kievul paralizează Yandex
Atacuri asupra Ucrainei Foto: X
Armata rusă a declanșat ofensive de amploare împotriva sistemului energetic ucrainean, având ca obiective specifice podurile strategice, rețeaua feroviară și centrele de date. Confirmarea a venit vineri, 16 octombrie, chiar din partea șefului Statului Major General al Rusiei, Valeri Gherasimov, în cadrul unei ședințe cu președintele Vladimir Putin, desfășurată la un punct de comandă al Grupului Comun de Forțe, potrivit informațiilor furnizate de Kremlin și preluate de Interfax-Rusia și Kyiv Post .
„Conform planului Statului Major General, se efectuează atacuri asupra podurilor de importanță strategică, a instalațiilor de transport feroviar și a centrelor de date utilizate pentru a susține nevoile Forțelor Armate ale Ucrainei”, a raportat Gherasimov. În replică, liderul de la Kremlin le-a cerut comandanților militari să mențină ritmul operațiunilor și să pună accent pe loviturile masive asupra complexului militar-industrial ucrainean, relatează agenția TASS.
Infrastructura critică a Ucrainei, sub asediu constant
Afirmațiile oficialului militar rus nu fac decât să confirme oficial o strategie pe care Moscova o aplică deja de mai multe săptămâni. Încă din perioada 23-25 septembrie, trupele ruse au lovit mai multe centre de date din Ucraina, printre care cele administrate de UTELS, MiroHost și DATAGROUP. Avarierea acestor sisteme și a altor rețele de comunicații a lăsat sute de mii de ucraineni fără conexiune la internet. Situația l-a determinat pe președintele Volodimir Zelenski să convoace, pe 26 septembrie, Statul Major al Comandantului Suprem, ordonând măsuri sporite pentru securizarea sectorului de telecomunicații.
Ulterior, începând cu 1 octombrie, loviturile s-au extins asupra arterelor rutiere. Dronele rusești au vizat în repetate rânduri Podul de Sud (Pivdennîi) și apoi Podul de Nord din Kiev, blocând circulația și generând haos în traficul din capitală. De asemenea, un pod nou construit în Zaporojie a intrat în colimatorul forțelor ruse. Maiorul Artem Bilyk, din cadrul Forțelor Armate ale Ucrainei (AFU), a explicat că tactica Moscovei nu urmărește neapărat distrugerea totală a acestor structuri, ci aplicarea unor lovituri repetate care să impună închiderea lor constantă pentru verificări și reparații.
Riposta Kievului: „Google-ul Rusiei”, lovit în plin
În fața acestei campanii, pe care Ministerul rus al Apărării a numit-o în mod ironic o „detoxifiere digitală”, Kievul a răspuns cu aceeași monedă, demonstrând că infrastructura IT a devenit o veritabilă linie a frontului. Președintele Volodimir Zelenski a catalogat contraatacurile ucrainene drept „sancțiuni pe termen lung” menite să pedepsească agresiunea Kremlinului.
Potrivit CNN , începând cu data de 8 octombrie, loviturile lansate de Ucraina au avariat trei dintre cele cinci centre de date principale care susțin funcționarea Yandex — compania supranumită „Google-ul Rusiei”. Defecțiunile au dat peste cap viața cotidiană a milioane de oameni, atât în Rusia, cât și în state învecinate precum Belarus și Kazahstan. Utilizatorii s-au confruntat cu blocaje majore la plățile online, operațiunile comerciale, motoarele de căutare, aplicațiile de navigație, serviciile de ride-hailing și livrările de alimente. Reprezentanții Yandex au transmis printr-un comunicat că fondurile clienților nu sunt în pericol și că echipele tehnice depun eforturi pentru a repune aplicațiile în funcțiune.
Pe lângă Yandex, și sectorul bancar a fost vizat: miercuri, Sberbank, cea mai mare instituție financiară din Rusia, a anunțat că centrul său de date din Balakovo, situat în regiunea Saratov, a fost ținta unui atac. Aceste incidente scot la iveală fragilitatea ecosistemului digital rusesc. Deși Moscova a forțat tranziția către o economie digitală internă pentru a nu mai depinde de tehnologia occidentală — în contextul sancțiunilor internaționale și al retragerii companiilor străine după invazia din Ucraina —, centrele de date s-au dovedit a fi călcâiul lui Ahile pentru regimul de la Kremlin.
Tensiuni între Kiev și Washington pe fondul acordurilor energetice și al restricțiilor Starlink
Escaladarea militară se suprapune cu o perioadă de fricțiuni diplomatice accentuate între Ucraina și Statele Unite. Pe 9 octombrie, chiar în timp ce o delegație ucraineană se afla la Miami încercând să negocieze un acord cu înalții reprezentanți americani Jared Kushner și Steve Witkoff, președintele SUA, Donald Trump, a făcut publică o înțelegere cu Vladimir Putin. Conform acestui acord privind motorina, Rusia s-a angajat să livreze pe piețele globale și americane peste 300.000 de tone de combustibil, urmate de alte 500.000 de tone în luna noiembrie și, ulterior, de încă un milion de tone. Demersul a stârnit critici dure din partea Ucrainei, a Uniunii Europene și a senatorilor americani din ambele partide.
Câteva zile mai târziu, pe 11 octombrie, Donald Trump a proclamat un armistițiu energetic, fără însă a exista un acord oficial al părților beligerante. De altfel, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a punctat pe 14 octombrie că Moscova nu poate fi învinuită de încălcarea unei încetări a focului care nu a fost niciodată definită clar. Astfel, în timp ce Kievul a respectat ordinul timp de câteva zile, armata rusă și-a intensificat bombardamentele asupra centralelor electrice ucrainene, lăsând în beznă peste 600.000 de cetățeni.
Capacitatea de apărare a Ucrainei a suferit o nouă lovitură în noaptea de 13 spre 14 octombrie, când restricțiile aplicate terminalelor Starlink au afectat misiunile cu drone, inclusiv aparatele de interceptare utilizate pentru a doborî dronele rusești Shahed. Deși nici Donald Trump, nici șeful SpaceX, Elon Musk, nu și-au asumat oficial decizia acestor limitări, Musk a precizat că restricțiile de viteză pentru terminalele militare Starshield folosite de ucraineni nu sunt impuse de SpaceX, ci direct de armata SUA, inclusiv de către președintele Trump.
Explorează subiectele:
