Rusia a plătit preoților ortodocși moldoveni pelerinaje la Moscova și le-a oferit carduri de debit încărcate cu sute de dolari la întoarcerea acasă. În schimb, preoții au creat canale Telegram pentru a influența alegerile din Moldova, avertizând împotriva integrării cu Uniunea Europeană și promovând valorile tradiționale în detrimentul „Europei gay”.

Părintele Mihai Bicu, preot al Bisericii Ortodoxe din Moldova, s-a urcat în avion spre casă, plecând din Moscova, amețit de atenția neobișnuită care i se acordase

Bicu, în vârstă de 39 de ani, și grupul său format din câteva zeci de clerici moldoveni au petrecut săptămâna precedentă într-un tur cu toate cheltuielile plătite la unele dintre cele mai sfinte locuri ale Bisericii Ortodoxe Ruse în septembrie anul trecut, a declarat Bicu pentru Reuters.

Ei au primit vouchere în valoare de 10.000 de ruble (120 de dolari) de la oficialii ortodocși ruși pentru a le cheltui în magazinele bisericești care vând icoane și suveniruri, a spus el. De asemenea, au asistat la o serie de prelegeri susținute de teologi și istorici, care au subliniat că Rusia și fosta republică sovietică Moldova sunt legate de secole de tradiție și de o credință comună și trebuie să rămână unite împotriva unui Occident corupt moral, a adăugat preotul.

Înainte de a se întoarce acasă, Bicu a spus că el și mulți alții din grupul său au primit carduri de debit emise de o bancă de stat rusă, care le-au fost înmânate într-o mănăstire de către persoane care nu aparțineau bisericii și pe care nu le-a putut identifica. Li s-a spus că banii le vor fi transferați imediat după întoarcerea în Moldova.

Preoții trebuiau să presteze un serviciu în schimb: Bicu a spus că, atunci când au primit cardurile, li s-a spus că, în schimbul banilor – el a primit aproximativ 1.200 de dolari la întoarcere –, se aștepta ca ei să creeze canale de social media pentru parohiile lor din Moldova, pentru a-și avertiza enoriașii cu privire la pericolele pe care le prezintă eforturile guvernului pro-occidental de apropiere de UE.

Moldova, o națiune mică și profund religioasă din Europa de Est, organizează duminică alegeri parlamentare cruciale, care ar putea zădărnici progresul său către aderarea la UE. Țara se află într-o poziție unică, între Rusia și Occident: deși și-a câștigat independența formală față de Moscova în 1991, biserica ortodoxă – o instituție venerată de majoritatea populației sale de 2,4 milioane de locuitori – rămâne o ramură subordonată Patriarhiei Moscovei.

Între iunie și octombrie 2024 s-au organizat zeci de pelerinaje la Moscova, la care au participat câteva sute de persoane – preoți, clerici laici şi alţi angajaţi ai Bisericii din Moldova – care au beneficiat de călătorii cu toate cheltuielile plătite. Grupul lui Bicu se numără printre beneficiari.

Odată ce călătoriile s-au încheiat, a început campania online

Potrivit unei analize Reuters a datelor de pe reţelele sociale, în ultimul an au fost create aproape 90 de noi canale Telegram în numele unor parohii ortodoxe din Moldova. Majoritatea canalelor au difuzat conținut identic aproape zilnic, îndemnând credincioșii să se opună presiunii pro-occidentale a guvernului în postări care au ajuns la mii de urmăritori, potrivit analizei.

Întrebat despre avalanșa de canale noi, Telegram a răspuns că este o platformă neutră din punct de vedere politic, care respectă libertatea de exprimare pașnică.

Activitatea online s-a intensificat pe măsură ce se apropie alegerile de duminică. Sursa pentru majoritatea conținutului, un canal numit Sare şi Lumină, care este repostat de conturile parohiilor, a publicat peste 600 de mesaje între mai și august, aproape triplu față de numărul postat în primele patru luni ale acestui an.

Mesajul general este că valorile tradiționale ale familiei din Moldova sunt amenințate de UE, care va obliga cetățenii să accepte identitățile LGBT, să degradeze moravurile și să distrugă libertatea de cult. Deși postările nu sunt în mod explicit pro-ruse, ele reflectă narațiunile promovate de partidele de opoziție care pledează pentru relații mai strânse cu Moscova.

„Astăzi, țara noastră se află în fața unei alegeri decisive. Ni se recomandă să renunțăm la credință, limbă și rădăcinile noastre în schimbul unor reguli străine și „valori europene”, se arată într-un mesaj publicat pe 18 septembrie de 39 dintre canalele parohiale analizate. Limba rusă este vorbită în mod obișnuit în țară, alături de limba oficială, româna.

„Va păstra Moldova independența sau va deveni un cap de pod pentru interesele externe? Depinde de noi – să facem alegerea corectă pe 28 septembrie.”

Kremlinul, Biserica Ortodoxă Rusă din Moscova și Biserica Ortodoxă Moldovenească din Chișinău nu au răspuns solicitărilor de comentarii pentru acest articol.

Țintirea Bisericii Moldovene face parte dintr-un război mai amplu dus de Kremlin pentru a influența alegerile cruciale, incluzând dezinformarea online care promovează narațiuni antioccidentale, atacuri cibernetice asupra infrastructurii critice a statului și sprijinul clandestin pentru politicieni simpatizanți ai Moscovei, potrivit guvernului moldovean, precum și multor diplomați și grupuri de reflecție occidentali. Rusia a respins aceste acuzații ca nefondate.

Reuters a putut stabili că mai mulți agenți politici și specialiști în social media afiliați guvernului rus au jucat un rol cheie în această campanie de exploatare a rețelei creștine ortodoxe pentru a influența alegătorii moldoveni.

Analiza recunoașterii faciale a videoclipurilor postate pe YouTube, plus interviurile cu Bicu și un alt preot într-o călătorie separată, au identificat trei ruși legați de partidul de guvernământ al președintelui Vladimir Putin printre gazdele preoților moldoveni în timpul a patru pelerinaje din anul trecut.

Între timp, datele extrase din chatroom-urile închise de pe Telegram arată că persoane cu legături similare cu Kremlinul sunt implicate în operarea și furnizarea de conținut pentru campania de social media.

Patriarhia Moscovei a vorbit public despre pelerinajele din septembrie anul trecut, în urma unor reportaje ale mass-media moldovenești care susțineau că vizitele făceau parte dintr-o campanie a bisericii pentru a-i îndrepta pe preoți împotriva UE.

Rapoartele nu conțineau dovezi ale implicării statului rus. Biserica a declarat că finanța un program de aducere a clerului moldovenesc în Rusia pentru a ajuta preoții săraci și a consolida legăturile fraterne, fără motiv.

Arhiepiscopul Marchel, una dintre figurile de frunte ale Bisericii Moldovei, a declarat pentru Reuters că orice discuție despre o campanie rusă de influențare a alegerilor este nefondată și inventată pentru a masca eșecul liderilor moldoveni de a răspunde nevoilor alegătorilor.

Călătoriile clerului în Rusia erau simple pelerinaje la locuri sfinte, iar noile canale de social media sunt o inițiativă locală a Bisericii Moldovei, a declarat el într-un interviu acordat după ce a oficiat liturghia în satul Slobozia-Măgura în această lună.

Marchel a spus că cardurile bancare au fost emise pentru ca clerul să poată cumpăra obiecte religioase de la un magazin al bisericii din Rusia.

Guvernul moldovean, care acuză de mult timp Kremlinul că încearcă să influențeze alegerile pentru a favoriza partidele mai aliniate cu Rusia, a avut o altă părere despre călătoriile preoților.

„Cea mai imorală caracteristică a interferenței ruse în alegerile din Moldova este utilizarea celei mai de încredere instituții: biserica”, a declarat Stanislav Secrieru, consilierul pentru securitate națională al președintelui moldovean Maia Sandu.

„Rusia recrutează și instruiește preoții în timpul așa-numitelor pelerinaje all-inclusive, pentru a transforma religia într-o armă. După întoarcere, preoții vin în Moldova și își folosesc influența pentru a semăna neîncredere.”

Arhiepiscop: „Eu spun nu Europei gay”

Mulți analiști politici se așteaptă ca alegerile din acest weekend să fie strânse, partidul de guvernământ al Sandu riscând să-și piardă majoritatea. Guvernul său a urmărit o politică de integrare europeană mai strânsă, care a culminat cu un referendum în octombrie 2024, în urma căruia moldovenii au votat cu o mică majoritate pentru consacrarea în constituție a obiectivului aderării la UE.

În schimb, liderii principalei biserici ortodoxe din Moldova vorbesc frecvent despre pericolele aderării la Europa și promovează legături culturale strânse cu Rusia. Șeful bisericii este membru permanent al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse, condus de patriarhul Kirill, un aliat apropiat al lui Putin.

Un purtător de cuvânt al UE, care a acuzat Rusia că încearcă să influențeze alegerile cu „o rețea de bani, conținut și coerciție”, a declarat că UE continuă să sprijine ambițiile Moldovei de a adera la blocul comunitar.

Arhiepiscopul Marchel l-a invocat de mai multe ori pe Kirill la Slobozia-Măgura, unde sosirea sa a fost întâmpinată de preoți în veșminte aurii care aruncau tămâie și de enoriașe cu văluri pe cap care se înghesuiau să primească binecuvântarea. În timpul liturghiei, el a cerut lui Dumnezeu să înmoaie duritatea poporului ucrainean și să-l călăuzească spre pace.

Vorbind ulterior cu Reuters despre diferențele sale cu partidul de la guvernare, Marchel a spus că pericolul integrării în Europa era ca moldovenii să fie nevoiți să accepte valori occidentale, cum ar fi permisiunea homosexualității.

„Este cel mai grav păcat”, a spus el. „Culturii și creștinismului european le spun da. Europei gay îi spun nu. Dacă veniți cu homosexuali, atunci nu veniți deloc.”

Părintele Bicu, care a slujit ca diacon senior în sediul diecezei lui Marchel din Bălți, nordul Moldovei, a spus că nu a fost surprins când superiorii lui i-au spus că va zbura la Moscova în pelerinaj în septembrie anul trecut.

Grupuri de aproximativ 50 de persoane legate de biserică, inclusiv unele soții ale clerului, făceau aceeași călătorie în fiecare săptămână din iunie, a adăugat el. A fost o recompensă neașteptată pentru preoții din Moldova, una dintre cele mai sărace țări din Europa, care trebuie adesea să-și câștige traiul vânzând lumânări și icoane enoriașilor.

Reuters a analizat videoclipurile postate pe YouTube de la unul dintre pelerinaje și mărturiile lui Bicu și ale unui al doilea preot care a făcut o călătorie separată. Reporterii au identificat trei agenți politici ruși care însoțeau preoții în vizitele la locurile sfinte.

Într-un videoclip filmat în timpul unei excursii la mănăstirea de femei Pokrovsky, lângă Moscova, în august anul trecut, un laic cu jachetă verde și barbă roșcată se remarca printre clerici, care erau toți îmbrăcați în sutane negre.

Reuters l-a identificat pe bărbat ca fiind Artyom Starostin, folosind analiza de recunoaștere facială, care a fost verificată manual prin examinarea imaginilor din profilul lui Starostin de pe site-ul web al partidului Rusia Unită al lui Putin și din contul său personal de Telegram. Starostin este membru al partidului Rusia Unită și fost șef al comitetului executiv al partidului din regiunea Vladimir, lângă Moscova, potrivit site-ului web.

Acum conduce comitetul executiv al regiunii pentru Frontul Popular, o mișcare politică soră a Rusiei Unite, după cum arată canalul Telegram al organizației. Mișcarea a fost înființată la inițiativa lui Putin pentru a mobiliza sprijinul popular pentru partidul de guvernământ și politicile Kremlinului.

Reuters i-a identificat, de asemenea, pe Alexander Ralnikov și Sergei Lazarev ca fiind cei care au însoțit preoții moldoveni în patru vizite la locuri sfinte, în total, anul trecut. Reuters le-a arătat fotografiile lui Bicu, care a spus că i-a întâlnit pe amândoi, și celui de-al doilea cleric, care a spus că l-a întâlnit pe Ralnikov.

Ralnikov este membru al partidului Rusia Unită și fost purtător de cuvânt al guvernatorului regiunii Astrahan, susținut de Kremlin, în timp ce Lazarev este un fost director de publicitate și fost consilier local al partidului Rusia Unită, potrivit site-ului partidului și datelor electorale online.

Starostin a închis telefonul unui reporter Reuters care l-a contactat în legătură cu implicarea sa în călătorii și nu a răspuns la mesajele text, în timp ce Lazarev nu a răspuns la întrebările Reuters.

Ralnikov a răspuns la întrebări afirmând că era o practică normală ca activiștii societății civile să asiste la vizitele preoților moldoveni și a negat că ar fi primit instrucțiuni de la guvernul rus. El a mai spus că era obișnuit ca clerul să comunice prin intermediul rețelelor sociale și că era greșit să se atribuie motive politice. El a adăugat că moldovenii înșiși erau îngrijorați de amenințările la adresa valorilor tradiționale, fără niciun impuls extern.

Partidul Rusia Unită și Frontul Popular nu au răspuns solicitărilor de comentarii pentru acest articol.

Discuțiile de la mănăstire se îndreaptă spre mass-media și bani

În a treia zi a călătoriei sale, Bicu a spus că grupul său a fost prezentat la două persoane la complexul mănăstiresc Trinitatea Lavra. Era clar pentru grup că acestea nu erau clerici, deoarece purtau haine laice și nu aveau titluri clericale, a adăugat el.

Unul dintre cei doi, care s-a prezentat doar ca „Iuri”, le-a spus membrilor grupului că ar trebui să creeze canale Telegram pentru a-și documenta activitățile și a transmite mesaje enoriașilor, a spus Bicu.

Mai târziu, în aceeași zi, a spus Bicu, grupul său a fost împărțit în grupuri mai mici, de câte câteva persoane fiecare. Li s-a cerut să semneze formulare emise de banca rusă de stat Promsvyazbank, apoi li s-au înmânat carduri de debit emise de bancă pe numele lor, potrivit preotului.

El a spus că li s-a spus că, în schimbul banilor care le vor fi trimiși când vor ajunge acasă, clericii trebuie să-și convingă enoriașii să voteze împotriva liderilor pro-occidentali ai Moldovei în cadrul referendumului care va avea loc în curând. Dacă vor face ceea ce li s-a cerut, vor primi și alte plăți, a adăugat Bicu.

Când s-a întors în Moldova, Bicu a spus că a activat cardul și a fost notificat prin intermediul serviciului de internet banking că aproximativ 1.200 de dolari au fost transferați în contul său. Această sumă depășește dublul veniturilor medii lunare din țară, potrivit datelor Băncii Mondiale. Bicu a spus că nu a păstrat evidența transferului.

Reuters nu a putut stabili câți preoți sau clerici laici care au călătorit în Rusia au primit carduri bancare sau au primit plăți pe acestea.

Al doilea preot, care a cerut să rămână anonim pentru a putea vorbi liber despre această chestiune delicată, a spus că el și soția sa au primit fiecare un card Promsvyazbank în timpul unei călătorii separate în Rusia, în toamna anului trecut; împreună, au primit ulterior peste 800 de dolari.

Clericul a arătat cardul său unui reporter Reuters. El a negat că fondurile erau condiționate, spunând că acestea făceau parte din eforturile bisericii din Moscova de a construi punți de legătură cu clerul moldovenesc.

Alți patru preoți au declarat pentru Reuters că au auzit de la mulți colegi clerici care au făcut călătorii finanțate de Rusia că li s-au dat carduri bancare și bani cu condiția să promoveze narative pro-ruse în rândul enoriașilor.

Promsvyazbank nu a răspuns la o solicitare de comentarii cu privire la cardurile bancare.

Înapoi cu 1.200 de dolari: ce a făcut părintele Bicu?

În cele din urmă, Bicu nu a pus în aplicare planul conceput pentru el la Moscova. La câteva săptămâni după călătorie, el a părăsit biserica și a trecut la o ramură rivală a Bisericii Ortodoxe, aliniată cu România.

El a spus că a plecat pentru că nu era de acord cu deciziile financiare și de personal luate de liderii eparhiei sale, adăugând că a păstrat cei 1.200 de dolari.

Alți clerici au pus în aplicare planul online

Pe 26 octombrie anul trecut, de exemplu, echipa de clerici de la Biserica Sfântul Pantelimon Marele Mucenic din Bălți a lansat un canal pe Telegram.

Un membru al echipei de la Sfântul Pantelimon a declarat pentru Reuters că parohia a primit ajutorul unui specialist IT, despre care a spus că era un vorbitor de limbă rusă din afara Moldovei, pentru a lansa serviciul. Membrul echipei a spus că nu poate oferi detalii mai specifice.

La scurt timp după lansare, au început să apară pe canal postări pe care nimeni din echipa parohiei nu le publicase, potrivit membrului echipei. Postările aveau caracter politic, a spus el, referindu-se la probleme LGBT și la acuzații că vecina și membra UE România încearcă să despartă Moldova de Biserica Rusă.

Membrul echipei parohiale a spus că au șters postările misterioase. Au apărut însă altele noi. Relatarea a fost confirmată de alte două persoane care ajută la administrarea rețelelor sociale ale parohiei.

Una dintre aceste persoane a arătat agenției Reuters o captură de ecran dintr-o secțiune închisă a contului Telegram, care conținea lista administratorilor canalului, inclusiv o persoană necunoscută cu numele de utilizator „Petr Petry”.

Fotografiile de pe contul Telegram al lui Petr Petry arătau un bărbat cu fața ascunsă și un tatuaj pe mână. Tatuajul, precum și câteva variante apropiate ale aceluiași nume de utilizator, se potrivesc cu fotografiile postate online ale lui Gleb Kuznetsov, un rus de 24 de ani care a servit în marina țării sale și apoi a lucrat ca mecanic auto, potrivit înregistrărilor rusești privind ocuparea forței de muncă și ale poliției.

În fotografiile de la un eveniment formal din decembrie anul trecut, postate pe rețelele sociale de Kuznetsov și de un alt participant, Kuznetsov apare pozând alături de doi membri ai echipei lui Starostin din Frontul Popular al regiunii Vladimir. Într-o altă fotografie, datată octombrie 2024 și postată de un membru al acelei echipe, Kuznetsov poate fi văzut pozând alături de Ralnikov și Lazarev – doi dintre agenții care au ajutat la găzduirea preoților moldoveni.

Când Reuters l-a sunat pe Kuznetsov, acesta a sunat înapoi de pe un alt cont Telegram care era listat ca administrator al unui al doilea canal parohial. El a negat că era administratorul canalelor și a spus că doar ajuta prin postarea de conținut din preocuparea pentru Moldova și biserică.

Alte canale au apărut în același timp.

Între august 2024 și mai anul acesta, 86 de canale Telegram create ca conturi ale parohiilor ortodoxe moldovenești au acumulat în total aproximativ 11.500 de abonați, potrivit unei analize Reuters bazate pe datele Telegram.

Analiza a constatat că mai mult de trei sferturi din conturi au repostat în mare măsură conținut de la Sare şi Lumină, care este un canal național creat în iunie 2024 și care se concentrează pe Biserica Ortodoxă Moldovenească. Mesajele sale au ajuns la peste 27.000 de persoane luna trecută, inclusiv abonații proprii și repostările.

Sare şi Lumină nu menționează pe niciuna dintre platformele sale cine o controlează sau dacă este afiliată vreunei organizații. Două persoane listate public ca administratori, contactate de Reuters, nu au răspuns sau au negat implicarea. Bisericile moldovenească și rusă nu au răspuns la întrebările referitoare la legătura serviciului cu acestea.

Canalul Telegram al Sare şi Lumină operează un chat închis, accesibil doar administratorilor sau persoanelor pe care aceștia le invită să se alăture, din care Reuters a putut extrage date.

Printre membri, conform datelor, se aflau Starostin, agentul identificat la vizita la mănăstirea Pokrovsky, și doi membri ai echipei sale din Frontul Popular.