Rețeaua manipulării: 76% din dezinformarea de pe TikTok vine de la doar 10 conturi. Proiectul de securitate digitală lansat la Cotroceni

Miercuri, 27 mai, într-un eveniment găzduit la Palatul Cotroceni, în prezența președintelui României, s-a lansat o inițiativă susţinută de societatea civilă, România Imună și a unei infrastructuri civice și tehnologice din România dedicate detectării și combaterii, în timp real, a manipulării informaționale și interferențelor externe din spațiul digital.

Datele prezentate de reprezentanţii iniţiativei arată o realitate îngrijorătoare.

• 76% dintre toate narativele de dezinformare de pe TikTok sunt generate de doar 10 conturi.
• 1 din 6 influenceri și 1 din 8 surse publice oficiale/de media răspândesc în mod repetat dezinformare în spațiul digital iar 20% dintre cele mai performante postări reprezintă atacuri orchestrate.

Costul anual al dezinformării pentru România este de 1 miliard de euro, pentru 2025

„Adevărul” a stat de vorbă cu Andreea Nistor, specialist în educaţie şi co-fondator al proiectului. Potrivit acestora, modelele utilizate în state precum Franța, Suedia sau Marea Britanie urmăresc identificarea timpurie a narativelor cu potențial viral, folosind tehnologii specializate de inteligență artificială.

„Odată ce identifici aceste narative, poți obține între 12 și 48 de ore înainte ca informația să ajungă în mainstream. Este intervalul în care poți reacționa eficient”, explică reprezentanții proiectului.

De ce simpla combatere a știrilor false nu funcționează

Inițiatorii proiectului consideră că simpla negare a unei informații false nu este suficientă și poate avea chiar efecte contrare.

„În locul confruntării directe cu mesajele dezinformatoare, aceștia propun ocuparea spațiului digital cu informații verificate jurnalistic și exemple concrete care oferă context și perspective alternative. Ca exemplu, în locul combaterii directe a afirmațiilor potrivit cărora apartenența României la Uniunea Europeană ar fi afectat dezvoltarea țării, pot fi promovate informații despre infrastructura construită cu fonduri europene, proiectele educaționale finanțate din bani europeni sau companiile românești care și-au extins activitatea pe piața europeană.

Pe baza proiectelor pilot desfășurate până acum, organizația estimează că poate obține rezultate comparabile cu resurse de aproximativ douăzeci de ori mai mici. Strategia nu se bazează exclusiv pe reacție, ci și pe prevenție și educație media adaptată fiecărei teme de dezinformare.”

Nostalgia comunismului, printre cele mai răspândite narative

Unul dintre exemplele oferite este narativul care promovează ideea că perioada comunistă a reprezentat o epocă de prosperitate și stabilitate.

Pentru combaterea unor astfel de mesaje, organizația dezvoltă materiale video care explică mecanismele de manipulare, modul de verificare a surselor și rolul elementelor emoționale utilizate în conținutul online.

Rezultatele experimentelor realizate până acum arată că persoanele expuse la astfel de materiale distribuie de până la patru ori mai puțin conținut dezinformator pe subiectele respective.

Lecția Franței: platformele sociale nu sunt suficiente

Un exemplu invocat de reprezentanții proiectului este cel al unui videoclip viral distribuit pe TikTok în Franța, care sugera în mod fals că ar fi avut loc o lovitură de stat și că Emmanuel Macron nu mai este președinte.

Materialul a acumulat milioane de vizualizări într-un timp foarte scurt. Deși autoritățile franceze au solicitat intervenția platformelor, videoclipul nu a fost eliminat, fiind considerat satiric.

În acest context, România Imună susține că succesul combaterii dezinformării nu poate depinde exclusiv de cooperarea rețelelor sociale.

„Trebuie să folosim infrastructura existentă a platformelor pentru a promova informații verificate și pentru a oferi oamenilor alternative la conținutul manipulator”. Implementarea sa în România a fost realizată în colaborare cu parteneri francezi.

Principalele concluzii ale studiului

• Dezinformarea este concentrată într-un număr redus de surse, dar are un impact disproporționat: 76% din interacțiunile generate de conținutul dezinformator de pe TikTok provin de la doar 10 conturi.
• Aproximativ 1 din 6 influenceri și 1 din 8 surse oficiale sau media distribuie în mod repetat conținut care conține elemente de dezinformare.
• Un utilizator român care parcurge primele 50 de postări de pe TikTok este expus, în medie, la nouă postări de dezinformare și la foarte puțin conținut provenit din surse oficiale sau instituționale.
• Instituțiile publice și organizațiile media generează conținut mai eficient din punct de vedere al impactului per postare, însă vizibilitatea lor rămâne redusă în comparație cu actorii care propagă dezinformarea.
• Una din cinci dintre cele mai performante postări analizate face parte din campanii coordonate de influențare.
• Dezinformarea nu vizează doar procesele democratice, ci și economia. Companii din domenii precum energia, agricultura, retailul, industria farmaceutică, automotive sau sectorul non-profit sunt ținte frecvente ale campaniilor de manipulare.
• Toate campaniile analizate în 2026 se încadrează în șase mari categorii narative, cea mai răspândită fiind propaganda anti-occidentală.
• Fenomenul este amplificat mai ales prin distribuție și coordonare: aceleași teme sunt promovate repetitiv de un număr limitat de conturi, suficient pentru a influența agenda publică din mediul online.

Trei direcții strategice pentru perioada următoare

Pentru perioada următoare, România Imună și-a stabilit trei direcții principale de acțiune.

Prima vizează monitorizarea permanentă a rețelelor sociale pentru identificarea timpurie a narativelor cu potențial de viralizare.

A doua constă în dezvoltarea unor campanii de prevenție adaptate fiecărei teme de dezinformare, pornind de la ideea că mesajele generale despre pericolele internetului au o eficiență redusă.

A treia direcție urmărește dezvoltarea unor programe de educație pentru consumatorii de social media, construite pe exemple concrete și pe explicarea mecanismelor de manipulare utilizate în diferite tipuri de conținut.