Cunoscutul bucătar Adrian Hădean atrage atenția asupra scumpirii prețurilor la alimente, în timp ce suntem anunțați că se ieftinesc. El vorbește și despre mâncarea de proastă calitate livrată în condiții mizerabile.

„500 grame telemea, 500 grame caș proaspăt, 500 mililitri de kefir, 500 grame iaurt de capră, 3 roșii (aprox 1 kilogram), 3 fire de ceapă verde, 2 ardei grași, 1 kilogram de cireșe. 30 de euro ieri la prăvălia din colț. Mâncare elementară, de sezon, produsă local, aproape 8 euro/kilogram, în București, România. Înțeleg că e groasă, da’ măcar nu mai trebuie să aud flașnetele guvernamentale cântând săptămânal despre ieftinirea alimentelor, în timp ce ele se scumpesc, cum am tot auzit în ultimii trei ani”, scrie pe Facebook celebrul chef Adi Hădean .

În continuare, cunoscutul bucătar a vorbit despre taxe și salariile uriașe de la stat.

„Dacă aș fi ăia plătiți să se asigure că orașul nu se scufundă la prima ploaie mai consistentă, aș spune repede că așa ploaie nu s-a mai văzut de 100 de ani. Presa ar prelua imediat, întrucât „senzațional”, oamenii slabi de înger confundă ușor minciuna cu adevărul, mai ales dacă o aud spusă pe ton serios de 3 ori/oră. Mai fac o cruce, hai că a trecut și asta, salariile babane rămân la locul lor, taxele noastre se duc în dânsele și în nu știm precis ce altceva”, a detaliat Hădean.

„Dacă știam că în 8-10 ani și oamenii vor fi încântați să plătească mult pentru mâncare în general proastă, livrată mizerabil”

Cheful a taxat și firmele care livrează mâncare „în general proastă”, criticând gențile murdare care sunt folosite la transport.

„De fiecare dată când văd gențile jegoase ale livratorilor mă umflă râsu’ de ce prost am putut fi acum 12 ani, când puneam la punct un serviciu de livrare de pizza împreună cu un tovarăș de la vremea aceea. Cum ne chinuiam noi să ne asigurăm că pizza stă caldă, da’ nu transpiră, că igienizăm gențile și le ținem impecabil de curate. Dacă știam că trebuie doar să aștept 8-10 ani și oamenii vor fi încântați să plătească mult pentru mâncare în general proastă, livrată mizerabil, nu mă mai supuneam la toate zoaiele de mi-au fost aruncate în cap la vremea aceea (că-i prea scump, că pizza nu e destul de crocantă, că de ce nu are 68 de grade etc). E drept că am început treaba aia la Cluj, unde oamenii sunt iertători doar cu cafeaua proastă și sistemul sub mediocru de taxare la parcarea municipală în aer liber”, a detaliat acesta.

„Nu e mâncare, e nutreț livrabil”

De mulți ani, cunoscutul bucătar Adi Hădean critică modul în care românii au ajuns să mănânce „la buton”: „apeşi un buton şi capeţi în schimb promisiunea că într-o oră vei mânca mâncare caldă. Da’ eu nu aş mai numi-o mâncare. Aş numi-o nutreţ livrabil”.

Hădean atragea, în 2020, atenţia , pe Facebook, asupra mâncării „la buton”, care ajunge la noi repede şi ieftin:

„Gura bate guru. Serios. În sensul în care-i greu să înveţi pe cineva cât e flămând, şi de 100 de ori mai greu să înveţi pe cineva care-i sătul. Asta am observat pe pielea mea, motiv pentru care încerc să mă ţin mereu între ele, nici sătul, nici prea flămând, doar cât să am destulă atenţie liberă de instinctul de supravieţuire. Ceea ce-i tot mai rar în lumea noastră guvernată de lene, de lipsa asumării statutului de om, de frici desenate-n tuşe tot mai groase şi mai stridente. Cum am ajuns aici? Posibil şi din cauza aplicaţiilor care mijlocesc vânzarea mâncării.”

Ce e rău în a mânca acasă? „Nimic, desigur, mai ales dacă mănânci ce ai gătit tu. Nu-i rău nici să mânânci mâncare comandată/livrată sau take-away, dacă poţi face asta în mod conştient. Ceea ce se întâmplă tot mai puţin, judecând după cursa nebună a aplicaţiilor care se întrec să livreze mai repede, mai ieftin. Apeşi un buton şi capeţi în schimb promisiunea că într-o oră vei mânca mâncare caldă. Da’ eu nu aş mai numi-o mâncare. Aş numi-o nutreţ livrabil, cu tot respectul pentru nutreţ.”

Bucătarul explică şi de ce crede că „mâncarea la buton” este „nutreţ livrabil”:

„Şi o să vă spun de ce. Orice trebuie să fie cald, în 5 minute nu va mai fi la fel de cald. Orice trebuie să fie rece, în 5 minute nu va mai fi la fel de rece. Orice lucru ieftin e pe cheltuiala ta, dar încă nu realizezi. Scăderea calităţii mâncării e inevitabilă şi garantată, mai garantată (permiteţi) decât livrarea într-o oră. Mâncare ieftină poate însemna pentru tine o roşie cumpărată vara din Obor. Pentru un restaurant, mâncare ieftină înseamnă ingrediente mai proaste, personal necalificat (cu capacitate redusă de a găti vag corect, cu capacitate redusă de a respecta nişte norme de igienă stricte), înseamnă un meniu limitat la carbohidraţi în exces, grăsimi în exces, tehnici de gătire folosite abuziv (prăjire+prăjire şi un pic de prăjire la final), legume conservate şi supe cu multă gelatină, care rămân fierbinţi 20-30 de minute după ambalare”.

Peste 1,3 milioane de porții

Adi Hădean este cunoscut și pentru munca de caritate pe care o face. Inițiativa sa, Social Food, a împlinit zilele trecute 10 de ani. „Zece ani de când am dat formă unui gând care ne însoțea de mult: că binele se poate face și prin mâncare. Cu rost, cu grijă, cu respect. Zece ani de când ne-am organizat în jurul unui scop clar – să punem o masă caldă acolo unde e nevoie și să o oferim cu demnitate. Zece ani de când fiecare masă gătită e o formă de a spune ‘ești important’, fără să mai fie nevoie de alte cuvinte”, a scris el pe blog.

În 2015, a pus bazele a ceea ce astăzi numim Asociația Black Sea FooDignity, pe care mulți o știu drept Social Food. „Un deceniu în care am fost acolo unde era nevoie de noi: în spitale, în cămine, în sate lovite de inundații, în centre sociale, în locuri unde nu mai venea nimeni cu o oală caldă”, spune cheful.

Până la finalul lui 2024, Social Food a oferit peste 1.300.000 de mese calde. Asta înseamnă peste 500 de tone de alimente, gătite și dăruite. „Nu ar fi fost posibil fără cei peste 500 de voluntari, fără comunități care au pus mâna, au gătit, au distribuit și au zâmbit alături de noi”, a concluzionat el.