Riscul unui „dublet seismic” în Vrancea după cel mai puternic cutremur din an
Seismul cu magnitudinea de 5,7 produs miercuri dimineață în Vrancea, cel mai intens înregistrat în România în acest an, a readus temerile legate de posibile mișcări tectonice imediate. Specialiștii explică însă de ce șansele unor replici sunt reduse, cât de probabil este un fenomen rar numit „dublet seismic” și de ce platformele de monitorizare au afișat valori diferite ale magnitudinii.
Deși a fost resimțit pe o arie extinsă și se numără printre cele mai notabile mișcări tectonice din România ultimilor 20 de ani, cutremurul de miercuri dimineață se încadrează în tiparul obișnuit al regiunii Vrancea. Cercetătorul Mircea Radulian, seismolog în cadrul Institutului Național pentru Fizica Pământului (INFP), a precizat într-o intervenție pentru TVR că vorbim despre un seism moderat, specific acestei zone.
Potrivit specialistului, astfel de episoade nu sunt de natură să provoace distrugeri, chiar dacă devin perceptibile pentru o bună parte a populației. „Este un cutremur care apare ceva mai rar, dar totuși se repetă la aproximativ doi ani interval. Este un cutremur care se poate simți destul de bine pe o arie destul de mare, ceea ce se știe pentru zona Vrancea, dar nu este un cutremur care să producă pagube”, a afirmat Mircea Radulian.
Specialistul nu exclude complet posibilitatea producerii unui nou cutremur semnificativ Foto: Shutterstock
Replici improbabile, dar un „dublet seismic” nu este exclus complet
În mod obișnuit, cutremurele vrâncene cu o asemenea magnitudine sunt urmate de foarte puține replici sau nu generează deloc astfel de replici în orele ori zilele următoare, a explicat cercetătorul INFP. Totuși, scenariul unui nou seism important imediat după cel inițial nu poate fi eliminat în totalitate, existând posibilitatea apariției unui „dublet seismic” — un fenomen rar, în care două cutremure puternice au loc la doar câteva ore distanță unul de celălalt.
Mircea Radulian a subliniat diferența esențială față de o replică obișnuită, care are, de regulă, o magnitudine inferioară seismului principal: „Este posibil să apară și o astfel de dubletă, un cutremur care nu este o replică tipică, ci este un cutremur destul de mare. Există acest risc, dar totuși este destul de mic. Aceste cazuri sunt destul de rare”.
Cum evoluează estimările de magnitudine imediat după seism
Imediat după producerea cutremurului, în spațiul public au circulat mai multe cifre privind magnitudinea, comunicate de diverse instituții și aplicații de monitorizare. Cercetătorul a explicat că primele valori sunt calculate automat, pe baza datelor brute colectate de rețeaua seismică, urmând să fie ajustate pe măsură ce specialiștii analizează întregul set de informații.
În mod normal, decalajul între calculul automat inițial și valoarea finală validată rămâne redus, variind cu doar 0,1 până la 0,2 unități de magnitudine. În schimb, abateri mai pronunțate pot apărea în cazul platformelor care integrează și semnale provenite de la telefoanele mobile.
Activitatea din Vrancea în ultimele decenii și lipsa unui tipar fix
Evenimentul de miercuri dimineață a readus în atenția publică una dintre cele mai active zone seismice din Europa, sursa celor mai puternice cutremure din România. Din 1990 și până în prezent, pe teritoriul țării au fost consemnate puțin peste 20 de seisme cu magnitudini mai mari de 5, ceea ce confirmă frecvența redusă a unor astfel de episoade. De altfel, ultimul cutremur din Vrancea care a depășit pragul de 6 grade s-a produs cu aproximativ două decenii în urmă.
În acest context, Mircea Radulian atrage atenția că activitatea seismică din regiune nu trebuie privită ca urmând un calendar fix. Chiar dacă pot fi observate anumite tendințe ciclice, Vrancea este guvernată de un sistem tectonic complex: tensiunile din scoarță se acumulează continuu, iar structurile geologice cedează diferit, în funcție de rezistența fiecăreia.
Explorează subiectele:

