RISE Project: O pădure cât 5000 de terenuri de fotbal a fost rasă complet, în Maramureș
- Dezvăluire RISE Project :
- Aproape un milion de metri cubi de lemn a fost exploatat ilegal în ultimii opt ani în Maramureș
- Este echivalentul unei păduri de 2500 de hectare care a dispărut complet. Înseamnă 5000 de terenuri de fotbal
- Prejudiciul financiar calculat de investigatori se ridică la 40 de milioane de euro
- Iar despre toate acestea, statul a știut din timp, dar degeaba. Dosarele tăierilor ilegale trenează de peste șapte ani în birourile procurorilor
Sursa imagini video – YouTube / Vasile Dale
Mai multe imagini din Maramureș, preluate de presa națională în ultimele zile, arată revolta comunității locale din Poienile de Sub Munte împotriva celor care le exploatează pădurile.
Localnicii au înconjurat și blocat un taf încărcat cu lemne, dovedit că transportă buștenii fără documente conforme. Județul este fruntaș la tăierile ilegale, urmat fiind de Munții Apuseni.
Revolta din Poienile de sub Munte vine însă cam târziu. Pădurile din zonă, aflate la granița cu Ucraina, au fost tăiate sistematic de firme și localnici, timp de câteva decenii.
Un raport complex emis de inspectorii Gărzii Forestiere Cluj, care zace în sertarele procurorilor anticorupție, avertiza încă din 2013 că hoții de lemne din zonă au acționat dintotdeauna sub girul unor angajați silvici și al unor firme private.
Tot în Poienile de Sub Munte, în 2016, unul dintre polițiștii de frontieră, aflați într-o acțiune de urmărire a unor hoți de lemne, a fost bătut de aceștia și băgat în spital. Hoții erau furnizori ai Holzindustrie Schweighofer, iar atacul a avut loc chiar lângă unul dintre punctele companiei de colectare a lemnului.
Complicitățile locale sunt descrise amplu în raportul de 93 de pagini din 2013, care analizează exploatarea abuzivă a pădurilor păzite de ocoalele silvice din zonă: Alpina Borșa, Ocolul Silvic Composesoral Vișeu și Ruscova.
Potrivit inspectorilor, premeditarea furtului se vedea încă din faza elaborării amenajamentelor silvice, adică a documentației care stipulează cum va fi administrată o anumită pădure pe o perioadă de zece ani și cât lemn poate fi tăiat acolo în aceeași perioadă.
5000 de stadioane cu lemn
Păduri întregi au fost tăiate ilegal prin exploatarea într-un singur an a volumului de masă lemnoasă prevăzut pentru un deceniu. Pe de altă parte, numeroase amenajamente silvice au operat cu date fictive, care au permis supraexploatarea terenurilor acolo unde au existat păduri bogate.
Cei de la Garda Forestieră susțin în raport că nu au scăpat de lama drujbei nici pădurile incluse în zone protejate, acolo unde tăierile sunt strict interzise. S-a exploatat masiv și aici, de cele mai multe ori la ras, iar paravan au stat contractele de pază cu ocoalele silvice private. Acestea preluau pădurile de la ocoalele de stat și modificau amenajamentele existente pentru a tăia mai mult decât era stabilit.
Ca să extragă cât mai mult lemn, acuză inspectorii, cei care au stabilit amenajamentele au modificat totodată din pix vârsta arboretului, pentru a oferi aparența de păduri mature, deci pretabile la ras.
În timp, a dispărut astfel o pădure cât 5000 de terenuri de fotbal.
În 2012, la sfârșitul investigației, inspectorii clujeni au stabilit că, în astfel de amenajamente, cu încălcarea prevederilor legale, volumul de lemn exploatat a fost de 43.500 de mc, generând un prejudiciu de 12,6 milioane de lei. La acestea s-au adăugat tăieri ilegale de 24.000 de mc, care nu au avut la bază niciun fel de document, în valoare de 5,7 milioane de lei.
Fenomenul “Maramureș”
Garda Forestieră mai spune că din 2012 și până anul trecut, pe suprafața ariei protejate Sit Natura 2000 Munții Maramureșului – care se suprapune peste întreaga suprafață de nord a județului – a fost exploatat ilegal un volum de 480.000 de mc de lemn, cu un prejudiciu de 114 milioane de lei.
Plus alte 270.000 de metri cubi de lemn, cu o valoare de 70 de milioane de lei, despre care Garda Forestieră Cluj susține că au fost comercializați prin tranzacții fictive.
Asta înseamnă că în ultimii 12 ani, tăierile ilegale numai din Maramureș au presupus un volum de 750.000 de metri cubi, cu un prejudiciu de cel puțin 40 de milioane euro.
Valoarea comercială a produselor semifabricate și finite poate tripla însă prejudiciul, care ar putea ajunge astfel la 120 de milioane de euro.
Impactul de mediu și cel social sunt însă imposibil de cuantificat, pentru că multe din suprafețele afectate de tăieri nu s-au mai regenerat.
Exemplul lui Ferko
Una dintre firmele menționate în raportul inspectorilor și conectate la amenajamentele silvice întocmite ilegal este Ecosilva SRL, înființată în 2003 de Ferko Jeno, silvicultor.
În timp ce Garda constata în Maramureș neregulile din amenajamentele întocmite de firma lui Ferko, acesta activa în Ministerul Mediului ca membru în CTAS (Comisia tehnică de avizare pentru silvicultură), alături de actualul secretar de stat responsabil de păduri, Gelu Puiu. CTAS avizează planurile de amenajament pentru pădurile din România, proprietate publică și privată.
Altfel spus, Ferko făcea legea pe care firma lui nu o respecta. A rămas în funcție la CTAS și a continuat să avizeze documentele silvice și după ce dosarul cu a ajuns pe masa DNA, în 2013.
O perioadă chiar, Ferko Jeno a fost consultantul Casei Regale a României în probleme de amenajare a pădurilor, apoi a candidat din partea UDMR la alegerile parlamentare din 2012 în Bihor, dar nu pe loc eligibil. Acum, este șeful Ocolului Silvic Privat Sfânta Maria.
Firma Ecosilva și Ferko Jeno au mai fost nominalizați și într-un raport al Corpului de Control al Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva din octombrie 2012, tot cu privire la tăieri ilegale și modificarea planurilor de amenajament în Maramureș.
”Au fost multe discuții și probleme în Maramureș cu cele trei ocoale. Raportul știu că a fost înaintat către DNA Cluj. În perioada controlului i s-a retras atestatul și pe firmă și pe proiectant domnului Ferko pentru firma Ecosilva. Știu că documentația a fost înaintată la parchet, iar numirea membrilor CTAS nu o făceam eu, era responsabilitatea ministrului. Pe partea de penal nu s-a întâmplat nimic. Nu știu să fie tras cineva la răspundere pentru ce s-a întâmplat atunci și au trecut aproape opt ani de atunci. E interesantă speța”, ne-a confirmat Gelu Puiu, secretar de stat pe păduri în Ministerul Mediului.
Contactat telefonic, patronul Ecosilva, Ferko Jeno, a spus că nu-și mai amintește dacă a fost chemat la audieri, a insistat că el personal nu a lucrat în Maramureș și că n-a auzit ca angajații lui să fi fost citați la DNA:
”A fost perioada aia de nebunie, când toată lumea vroia să taie. Maramureșul a fost o țară aparte. Se puneau în posesie numai pădurile exploatabile. A fost o nebunie din punctul meu de vedere. Când am văzut ce se întâmplă în Maramureș niciodată nu am mai lucrat”
Lui Ferko i-a mai revenit memoria când i-am citit concluziile din raportul Gărzii Forestiere Cluj:
”Cred că am fost audiat martor pentru o anumită lucrare, dar mai multe nu mai știu. Am închis Ecosilva din cauza unei chestii politice. Dumneavoastră știți cum merge politica românească? Am fost și amenințat cu viața copilului. Sunt mai multe, credeți că mafia lemnului lucrează frumos?”
Alarma continentală
Exploatările abuzive din zonă au fost incluse de oficialii Comisiei Europene în procedura de infringement, în care țara noastră riscă să intre din cauza modului dezastruos în care au fost administrate pădurile. În februarie, Ministrul Mediului a fost informat printr-o scrisoare a Comisiei despre începerea acestei proceduri, în cazul în care deficiențele nu sunt remediate.
În anexa scrisorii, distrugerile din Maramureș sunt estimate la mii de hectare de pădure de rășinoase, iremediabil afectate de tăieri ilegale, de pe raza ocoalelor silvice investigate de Garda Forestieră Cluj. Este vorba de Ocoalele Silvice Borșa, Poieni și Viseu.
Documentarul RISE Project “ Clear Cut Crimes “ a fost realizat exact în aceste zone.
Oficialii europeni mai observă că, deși problema exploatării forestiere ilegale a fost declarată amenințare la adresa securității naționale încă din 2016, corupția nu a dispărut din domeniu.
”Pe baza răspunsurilor furnizate de autoritățile române, a numărului mare de plângeri și a cifrelor din IFN (Inventarul Forestier Național), Comisia a ajuns la concluzia că România este afectată de deficiențe sistemice în aplicarea legislației UE privind protecția mediului în ceea ce privește gestionarea pădurilor”, se arată în documentul CE.
