România, absorbție a fondurilor europene sub cea consemnată în Bulgaria sau Cehia

România a atras, până la finalul anului trecut, circa 17 miliarde euro, din cele 18,8 miliarde euro alocate în exercițiul 2007-2013, înregistrând astfel cea mai scăzută rată de absorbție, de 90,4%, cu circa 5 puncte procentuale sub nivelul consemnat de alte state precum Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia și Ungaria, se arată într-un raport publicat de Banca Națională a României (BNR).

'Aproximativ două treimi din aceste sume au fost relativ uniform repartizate (aproape 4 miliarde euro în fiecare caz) pentru finanțarea unor proiecte vizând trei domenii majore: dezvoltarea infrastructurii de transport, protecția mediului (în principal, lucrări de extindere și modernizare a sistemelor de apă, lucrări de dezvoltare a sistemelor integrate de management al deșeurilor), precum și dezvoltarea infrastructurii educaționale, a celei pentru formare profesională continuă și dezvoltarea microîntreprinderilor. Restul fondurilor atrase au fost direcționate către educația și formarea profesională a forței de muncă (inclusiv în mediul rural), dezvoltarea incluziunii sociale, respectiv eficientizarea activității economice (inclusiv prin finanțarea unor proiecte de cercetare-dezvoltare)', se arată în document.

Potrivit acestuia, în noul exercițiu financiar, intrările au fost reprezentate până în prezent doar de avansuri, nefiind disponibile informații cu privire la utilizarea acestor sume.

'Absorbția scăzută a fondurilor structurale și de coeziune a antrenat un cost de oportunitate din perspectiva convergenței economiei românești, în condițiile în care s-a observat că regiunile cu rate mai ridicate de absorbție în perioada 2007-2014 au, de regulă, un ritm mai alert de dezvoltare. Programele dedicate acumulărilor de capital fizic și dezvoltării celui uman, pilonii creșterii potențialului economiei, au consemnat cele mai scăzute rate de absorbție (87% la sfârșitul anului 2016). Rezultatul poate fi atribuit, în parte, performanței modeste a sectorului public, investițiile finanțate cu fonduri europene reprezentând 1% din PIB în perioada 2007-2014, comparativ cu o medie de aproape 2% în celelalte state din grupul NSM10 (Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia și Ungaria — n. r.)', menționează sursa citată.

AGERPRES