„Dacă ne uităm strict la cifre, o să constatăm că numărul de salariați din sectorul public în total populație în România e cel mai mic din Europa. De departe! Să tragi concluzia că numărul de salariați, din sectorul public din România e mare nu se verifică pe cifre deloc!”, a spus miercuri Ionuț Dumitru, economistul șef al Raiffeisen Bank și fost șef al Consiliului Fiscal, la conferința anuală a Asociației Analiștilor Financiar-Bancari.

Concluzia e aceeași, adaugă economistul român, și în administrație publică și în apărare, în educație și în sănătate : Suntem pe la coada clasamentului raportat la populație.

În Educație stăm la fel de prost, mai ales că România e campioană și la un alt indicator nedorit: rata abandonului școlar.

În Sănătate lucrurile nu arată foarte diferit: România a pierdut cel puțin 45.000 de doctori în ultimii 10 ani. O treime dintre doctorii români, care au studiat în România, au emigrat și își desfășoară activitatea profesională în străinătate, arată un raport al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).
Întrebați, doctorii sub 35 de ani declară în proporție de 57,5% o intenţie probabilă (40,3%) sau una sigură (17,2%) de a emigra, arată un un studiu dat publicităţii de Colegiul Medicilor din România. Potrivit cercetării, tendinţa declarată de a emigra scade odată cu vârsta medicului.

Ionut Dumitru, Foto: Inquam Photos / George Călin

Sigur că discuția poate să fie câți bugetari avem raportat la numărul de contribuabili, a mai spus miercuri Ionuț Dumitru. „ După acest criteriu, dacă ne raportăm la numărul de contribuabili la buget, România nu mai e chiar la coada clasamentului. Iar în sectorul de administrație publică și apărare, suntem peste media europeană raportat încă o dată la numărul de contribuabili la buget. Dar cineva ar putea spune: „domnule, dar, toată lumea beneficiază de servicii publice, nu numai cei care contribuie la buget. Și până la urmă, serviciile publice adresează toată populația, nu numai contribuabilii la buget, dacă avem și copii și bătrâni care au contribuții mai mici la la bugetul statului. De aceea cred că ar trebui totuși să raportăm la populație”, crede economistul.

De ce avem o problemă cu sustenabilitate sistemelor de asistență socială?

În primul rând în partea de pensii avem foarte puțini contributori versus numărul de beneficiari avem. Dacă ne uităm la ponderea contribuabililor la sistemul public de pensii, România e din alt film.

„Suntem la coada clasamentului. Toți ceilalți sunt pe la în jur de 70%, noi pe la 46%. Avem foarte puțin contribuabili la buget în general și la sistemul de pensii particular”, spune Dumitru.

Preconcepția că în România sunt foarte multe asistați social și sunt foarte multe ajutoare sociale nu se verifică pe cifre deloc, explică acesta. Suntem mult sub media UE din acest punct de vedere

El a mai subliniat că veniturile fiscale în România sunt printre cele mai mici din Europa. „Pachetul de relaxare fiscală din 2015 cu reduceri de taxe ne-a condus la pierderea veniturilor fiscale și suntem în momentul de față în situația în care avem venituri fiscale destul de mici, după standarde europene”, spune el.

La impozitul pe venit, avem cea mai mică cotă de impozit pe venit din Europa 10%, dacă ne uităm la TVA, avem al 3-lea cel mai mic nivel standard al TVA din toată Uniunea Europeană.

Dacă ne uităm la impozitul pe profit, avem a 4-a cea mai mică cotă din Uniunea Europeană. Dacă ne uităm la impozitul pe dividende, a 3-a cea mai mică cotă de impozitare a dividendelor.

Deci, până acum, concluzia destul de clară nivelul statutar de taxare este printre cele mai mici din Europa, pe toate componentele menționate până acum.

Soluția

Mixul optim de soluții trebuie să fie format dintr-o soluție fiscală ( pe partea de venituri ) și alta bugetară (pe partea de cheltuieli). Ele trebuie privite împreună.

România e într-o situație de deficite gemene și avem o poziționare care nu ne avantajează deloc. Așa cum spunea și Ciprian Dascălu , lumea ne compară cu Columbia, cu Panama, adică cu niște state foarte exotice cu care nu vrem să fim în același club. Dacă ne uităm la dezechilibrele pe care le avem, o să constatăm că, spre deosebire de criza financiară din 2008, când aveam deficite de concurent și bugetar mare, de data aceasta avem o problemă care este explicată într-o proporție covârșitoare de sectorul public: deficitul de concurent este covârșitor explicat de deficitul bugetar.

Din fericire, ceea ce diferă față de de criza financiară este că sectorul privat pare că e mai echilibrat, care pare mai rezilient în momentul de față. Dar, evident ajustarea sectorului public va avea implicații și în sectorul privat pe care nu putem să le neglijăm.

Toate măsurile de consolidare fiscală, că e vorba de ce tăieri de cheltuieli, că e vorba de creșteri de taxe, toate sunt recesioniste

Trebuie precizat un lucru foarte important: toate măsurile de consolidare fiscală, că e vorba de ce tăieri de cheltuieli, că e vorba de creșteri de taxe, toate sunt recesioniste pe termen scurt. La noi unii discută încă de stimularea creșterii economice și de cât de mare o să fie creșterea economică, asta în condițiile în care noi avem de făcut o ajustare uriașă a deficitului bugetar!

Problema se pune între a avea o ajustare economică mai mică sau mai mare, dar în final o să avem o suferință economică și trebuie să alegem cu discernământ acele soluții pe care le avem pentru a minimiza impactul negativ. Dar repet, impactul negativ este un dat cu care trebuie să lucrăm.

M-am uitat un pic mai în detaliu un pic pe partea de cheltuieli și pe partea de de venituri , pentru că știți și Dvs că întotdeauna diavolul stă în detalii.

Dacă ne uităm la cheltuielile cu salariile în sectorul public din România, în 2024, ele erau la 11,2% din PIB, față de o medie europeană de 10,2% din PIB, o medie europeană care e trasă foarte jos, foarte în jos de Germania, unde nivelul salariilor în sectorul public este destul de mic, dar âara are o pondere mare în PIB-u european.

Deci vedem că în momentul de față România pare că are cheltuieli cu salariile în sectorul public mai mari decât media europeană și, în orice caz, și decât unele țări din jurul nostru.

În 2009 eram pe la 10% din PIB, scăzusem la pe la 8% din PIB, după care, după 2015, am crescut foarte, foarte puternic cheltuielile cu salariile în sectorul public. Am mai corectat un pic după pandemie, dar am revenit iar cu o creștere foarte rapidă a salariilor, explică Dumitru

Am văzut foarte multe opinii, din păcate de genul: „ Domnule, sunt prea mulți bugetari, trebuie să-i dăm afară!”, uneori folosindu-se formule chiar care nu-și au locul, de genul „parazit” și așa mai departe, spune economistul..

Cheltuielile cu asistența socială- mult sub media europeană

Dacă ne uităm la cheltuielile cu asistența socială, România are o cheltuială cu asistența socială mult sub media europeană 13,6% versus 21,8 %, am avut o creștere puternică a cheltuielilor cu asistența socială anul trecut, iar creșterea acumulată de pensii de anul trecut, a fost cireașa de pe colivă, ca să mă exprim neacademic. A fost prea mult într-un moment în care deficitul oricum era foarte mare.

Cheltuielile cu bunuri și servicii- la nivelul UE

Dacă ne uităm pe cifre, România are 6,1% cheltuieli cu bunuri și servicii, care este cam același nivel cu media Uniunii Europene. Dacă ne uităm un pic în detalii, o să constatăm că din acești 6,1% cheltuieli cu bunuri și servicii, avem câteva sectoare care contribuie foarte mult la acest 6,1%. Aș menționa în primul rând partea de apărare, unde avem cheltuieli cu bunuri și servicii mult mai mici decât mediile europene. Deci, în Apărare achizițiile par destul de mici.

În schimb, avem partea de sănătate, unde achizițiile sunt foarte mari față de mediile europene. România cheltuie pentru bunuri și servicii în sănătate 2,2% din PIB. Media europeană este 1,2% din PIB, deci un punct procentual în plus la sănătate, cheltuieli cu achiziții publice.

2024 a fost un an electoral în care toți primarii au plusat foarte mult și avem probleme mari de înțelegere a eficienței multor cheltuieli

De menționat faptul că în 2024 a fost un an electoral în care toți primarii au plusat foarte mult și avem probleme mari de înțelegere a eficienței multor cheltuieli acolo.

Am văzut zilele trecute un proiect cu o parcare care costă 70 și ceva de mii de euro locul de parcare, de parcă ar fi apartament cu două camere. Și avem nenumărate astfel de exemple.

Din păcate, cheltuielile cu dobânzile sunt peste media europeană, dacă ne uităm, noi aveam 2,3% din PIB anul trecut și ele sunt în creștere foarte rapidă și se duc spre 3% din PIB.

Multe din spitalele sunt mai degrabă centre sociale, unde te duci cu o boală și pleci cu trei.

„Spre exemplu, numărul de paturi în spitale la suta de mii de locuitori, în România era al 3-lea cel mai mare din Europa, dar multe din spitalele știm că sunt mai degrabă centre sociale, unde te duci și cu o boală și pleci cu trei.

Avem o infrastructură care trebuie întreținută, dar care nu-și face treaba, iar numărul de angajați în spitale este printre cele mai mici din Europa la suta de mii de locuitori. Deci avem multe spitale cu multe paturi, dar puțini angajați în spitale, cu costuri de întreținere destul de mari”, spune fostul șef al Consiliului Fiscal

Rezultatul: Mortalitatea prevenibilă și tratabilă în România este a doua cea mai mare din Europa. Pe scurt, cam 40% din decesele care se înregistrează în România sunt decese care ar fi putut fi prevenite și tratate la nivelul de tehnologiei de care dispunem astăzi. „E o tragedie pe care o vedem în fiecare zi”, crede Dumitru.

În opinia lui, o reformă care să ne aducă și consolidarea fiscal-bugetară de care avem nevoie trebuie să adreseze ambele părți ale bugetului, preponderent partea de venituri.

Dar, explică economistulk citat, fără să adresezi și partea de cheltuieli,efortul este în zadar. „Oamenii nu vor plăti în continuare taxe și impozite. Companiile vor căuta întotdeauna portițe de optimizare și nu ajungem nicăieri dacă nu îmbunătățim conformarea voluntară. Nu putem crește nivelul de taxe colectate și lucrul ăsta se poate face doar dacă le arăți oamenilor că banii sunt cu cheltuiți corect, adică să îmbunătățim partea de eficiență a cheltuirii banilor publici”, conchide el.

Distribuie Distribuie Comentarii